Universitatea de medicină şi farmacie „Carol Davila” (UMFCD) din Bucureşti înregistrează în 2025 o scădere a numărului de candidaţi înscrişi la examenul de admitere comparativ cu anul anterior.
Ce ne spune psihologia despre noi (1)
1. O descoperire importantă a psihologiei este aceea că, în fapt, o bună parte din comportamentul nostru are la bază mecanisme inconștiente. Comportamentul este bazat pe obiceiuri și este influențat de indicii din mediu, precum și de modalitatea în care ne sunt prezentate opțiunile pe care le avem.
2. Deciziile luate pe baza unei deliberări solide sunt mai rare decât ne place să credem. Deliberarea presupune un efort prea mare. Nu suntem obișnuiți cu așa ceva.
Stabilirea adevărului / minciunii prin tehnici de analiză a conținutului vorbirii
Credința încă majoritară astăzi este aceea că minciuna se poate identifica prin observarea limbajului corpului. Dar cercetările efectuate în special în ultimii 30 de ani au arătat că deși nu este complet lipsită de merite, evaluarea comportamentului non-verbal este mult mai puțin eficientă decât se crede. În schimb analiza conținutului vorbirii, utilizându-se diverse tehnici îndelung studiate și aplicate, poate oferi indicatori puternici pentru a stabili valoarea de adevăr a afirmațiilor unei persoane.
Bine ați venit în Europa post-creștere economică! Cine poate accepta această nouă realitate politică?
Dacă adevărul dureros este că, cel puțin în Europa, creșterea economică nu mai este o țintă realistă? Nu doar anul acesta sau în acest deceniu, ci niciodată?
Cum ar arăta prima națiune „post-creștere economică”?
În mare parte din Europa, motoarele creșterii economice dau semne de epuizare. În cea mai recentă prognoză globală, Fondul Monetar Internațional (FMI) și-a revizuit drastic estimările pentru Regatul Unit și Europa, avertizând că acest continent se confruntă cu obstacole economice persistente.
La nivel global, Banca Mondială a declarat recent că din perspectiva creșterii economice acest deceniu este probabil cel mai slab din 1960 încoace. „În afara Asiei, lumea în curs de dezvoltare devine o zonă lipsită de dezvoltare”, a avertizat economistul-șef al băncii.
Soft de inteligență artificială care, spun creatorii, simulează mintea umană
Antrenând un model lingvistic de mari dimensiuni (LLM) pe un set vast de date despre comportamentul uman, cercetătorii afirmă că au construit un sistem de inteligență artificială capabil să imite mintea umană.
De ce inteligența artificială nu-i va înlocui pe informaticieni
Pe măsură ce sistemele de inteligență artificială își extind capacitățile deja impresionante, se răspândește tot mai mult ideea că știința computerelor va deveni în curând de domeniul trecutului. Această convingere este transmisă potențialilor studenți sub forma unor sfaturi bine intenționate, dar care se reduc adesea la zvonuri răspândite de persoane care, deși inteligente, vorbesc în afara ariei lor de specializare.
Personalități marcante, precum economistul Christopher Pissarides, laureat al Premiului Nobel, au susținut această idee, ceea ce a contribuit la popularizarea ei; am auzit chiar consilieri de carieră din licee care descurajau în mod deschis studiul informaticii, deși nu aveau nicio cunoștință reală despre domeniu.
De ce spațiul accelerează către obiectele masive (de ce o pană și un tanc cad în același timp pe solul unei planete fără atmosferă)
Sigur, cele două obiecte menționate în titlu, pana și tancul, nu cad cu aceeași viteză pe solul terestru, dar asta se întâmplă pentru că acestea se lovesc de particulele de aer, iar masa diferită face ca deplasarea prin „marea” de molecule de aer să fie diferită. Dar altfel, dacă am înlătura aerul din atmosferă, deci nu ar mai fi nicio barieră în fața celor două obiecte, ele ar cădea cu aceeași viteză și ar atinge solul în exact aceeași fracțiune de secundă. Dar de ce se întâmplă asta?
De ce timpul trece mai greu la baza unui munte decât pe vârf
Cu cât mai mare gravitația / accelerația, cu atât timpul trece mai încet.
Materia curbează spaţiu-timpul, iar spaţiu-timpul curbat dictează mişcarea materiei în univers. credit: LIGO/T. Pyle
Cum se încălzește un corp de la Soare? O explicație la nivel atomic
Am scris recent un articol despre radiația termică și despre faptul incredibil că organismul uman (împreună cu toate obiectele din acest univers) în mod natural emite constant o cantitate impresionantă de radiație electromagnetică. În acest articol un subiect cu o temă apropiată: cum anume se încălzește un corp sub acțiunea radiației termice, cum ar fi atunci când se află sub acțiunea razelor solare? Ce se întâmplă la nivel atomic?
Sistemul solar la scară
Acesta un exemplu „clasic” de reprezentare a sistemului nostru solar. Dar reprezentarea este înșelătoare, căci nici raporturile dintre dimensiunile corpurilor cosmice, nici dintre distanțele dintre acestea nu sunt corecte.
Anterior am publicat un articol în care am reprezentat „cuplul” Soare - Pământ, corelând datele esențiale ale celor două: diametrul și distanța dintre acestea. Imaginea respectivă arată cât de mică este planeta noastră în raport cu Soarele și cât de mare este distanța dintre cele două. Articolul îl puteți citi aici.
După ce am terminat articolul respectiv m-am gândit că un alt lucru care nu a mai fost făcut vreodată, din motive evidente (distanțele enorme), este crearea unei imagini a întregului nostru sistem solar, în care să corelez, de asemenea, diametrele corpurilor cosmice cu distanțele dintre ele.
În prezent are loc o revoluție tehnologică globală, China fiind la timonă
Liderii chinezi o numesc mobilizarea „noilor forțe productive de calitate”, referindu-se la „mari schimbări nemaivăzute de un secol”.
Cinci lucruri pe care probabil nu le știi despre cum funcționează „chatboții” IA precum ChatGPT
Chatboții bazați pe inteligență artificială (IA) au devenit deja parte din viața noastră, însă câți știu cu adevărat cum funcționează? Știai, de exemplu, că ChatGPT trebuie să caute pe Internet pentru a găsi informații despre evenimente de după iunie 2024?
Unele dintre cele mai surprinzătoare informații despre chatboții IA ne pot ajuta să înțelegem cum funcționează, ce pot și ce nu pot face și, astfel, cum îi putem folosi mai eficient.
Pornind de la asta, iată cinci lucruri esențiale pe care ar trebui să le știi despre aceste mașinării revoluționare:
Limitele cercetării privind dieta umană: de ce este greu să studiem ce mănâncă oamenii
Dacă ai fi întrebat, într-un chestionar, ce ai mâncat ieri, cât de exact ai răspunde? Și cât de sincer ai fi? O mare parte din ceea ce știm despre nutriția umană provine din studii observaționale.
De ce brandurile îmbrățișează fantezia. Psihologia din spatele „marketingului evadării”
Pe măsură ce consumatorii se simt tot mai epuizați și suprastimulați, fantezia, în forma evădării, le oferă alinare mentală.
.jpg)
De ce a deschis Aritzia o cafenea în interiorul magazinului său emblematic din Toronto? De ce a renunțat Burberry la fotografia de modă în favoarea reclamelor cinematografice care transportă privitorii în scene onirice? Și de ce Simons, ultimul mare magazin universal din Canada, integrează arta și tehnologiile interactive în spațiile sale de retail?
Răspunsul se află într-o tendință cunoscută sub numele de „marketingul evadării” (eng. escapist marketing). Într-o epocă marcată de incertitudine economică, anxietate climatică, tensiuni geopolitice și oboseală digitală constantă, brandurile apelează la fantezie, la povestiri și la design emoțional imersiv pentru a-și vinde produsele.
Ce devin cei care au curaj și minte?
La un moment, Nassim Taleb pune o întrebare, la care nu are (sau nu oferă) răspunsul. Sunt curios ce răspuns găsiți voi. Întrebarea, cu tot contextul, este formulată aproximativ astfel:
Homeopatia - medicină ori nonsens?
Homeopatia... Cei mai mulţi am auzit de ea, unii cred în beneficiile acesteia, unii au folosit măcar o dată în viaţă produse homeopate. Unii ştiu ce înseamnă homeopatia, alţii nu. În acest articol vom vorbi despre homeopatie, cum a apărut şi cum acţionează.
Vaclav Smil: „În fapt, nu a avut loc nicio decarbonizare la nivel global. Dimpotrivă”
Vaclav Smil este un profesor emerit la Universitatea din Manitoba, Canada, și un cercetător interdisciplinar de renume mondial, cunoscut pentru lucrările sale riguroase despre energie, mediu, populație, producție alimentară, inovație tehnologică și dezvoltare economică.
Zona sa principală de specializare este analiza sistemelor energetice și impactul acestora asupra civilizației umane, domeniu în care a publicat zeci de cărți fundamentale. Smil adoptă o abordare bazată pe date, sceptică față de promisiunile tehnologice nerealiste, pledând pentru o înțelegere sobră a limitelor fizice ale lumii.
Un exercițiu simplu de respirație îmbunătățește controlul emoțional
Un nou studiu publicat în revista Psychological Reports indică faptul că doar trei minute de respirație lentă și controlată pot îmbunătăți capacitatea unei persoane de a-și gestiona reacțiile emoționale în fața unor situații negative.
Când și de ce au apărut culorile în natură?
Ce a fost mai întâi: vederea în culori sau culorile plantelor și animalelor?
Răspunsul se află într-o istorie evolutivă de peste 500 de milioane de ani.
Racul Odontodactylus scyllarus afișează colori stridente și pot percepe culorile mai bine decât majoritatea animalelor: ochii lor au 12 canale de culoare care pot detecta spectrul ultraviolet și lumina polarizată.
Cercetările cu privire la evoluția culorii în natură arată că vederea cromatică a apărut cu sute de milioane de ani înainte ca organismele să înceapă să afișeze culori. Altfel spus, animalele au început să vadă în culori cu mult înainte ca natura să se umple de flori viu colorate, fructe multicolore, semnale de avertizare și diverse „costumații” cu rol de atragere de parteneri.
De ce apa, nu siliciul, trebuie să constituie baza pentru inteligența artificială
Inteligența artificială trebuie să fie bazată pe apă pentru a deveni cu adevărat inteligentă. IA nu va putea niciodată să gândească asemenea ființelor umane, atâta vreme cât baza ei este siliciul.
Inteligența reală nu înseamnă doar calcul rapid – este fluidă, flexibilă și alimentată de aleatoriu. De aceea toate organismele vii sunt bazate pe apă.
Știința americană se confruntă cu cea mai mare pierdere de „creiere” din istoria sa
În prima jumătate a anului 2025, Statele Unite au redus finanțarea științei într-un mod fără precedent. Această catastrofă pentru știința americană ar putea deveni un dar pentru restul lumii.
Dacă apreciezi articolele SCIENTIA, sprijină site-ul cu o donație! |
Clic pe imagine pt. detalii.