Pe măsură ce tehnologia — în special inteligența artificială (IA) — devine tot mai răspândită, fraudele de diverse tipuri și criminalitatea financiară evoluează rapid. Așadar, care sunt principalele amenințări care modelează peisajul riscurilor în 2025?
Deși astăzi găurile negre sunt o parte fundamentală a astrofizicii moderne, Albert Einstein nu a crezut că acestea ar putea exista în realitate.
Deși ecuațiile sale din 1915 permit în mod matematic formarea unei „singularități” – un punct în care densitatea devine infinită și legile fizicii cunoscute nu se mai aplică – Einstein a susținut constant că astfel de situații nu pot apărea în mod fizic, în universul real.
Un guru motivațional afirma că dacă nu știi încotro mergi, te vei trezi oriunde altundeva. Fără un de ce, ne pierdem în de toate.
Poți oferi un scop dacă ești întrebat „de ce?”. Oricare scop contează, mai ales cele de azi pe mâine. Spre exemplu, mâine ai în program să faci sport. La fel poimâine și tot așa. Scopuri mici, dar contează. Ele susțin un alt scop mult mai mare. Să te menții sănătos.
Credit: Richard Drew/AP
Cea mai mare bucată de Marte descoperită vreodată pe Terra, o rocă de 25 de kilograme, va fi scoasă la licitație la New York pentru un preț estimativ la între 2 și 4 milioane de dolari americani.
Epistaxisul, sângerarea de la nivelul nasului, nu se produce atât de rar pe cât am putea crede. Când eram în școala generală sau la liceu, ni se spunea să ne strângem tare de nas cu mâna dreaptă, să întindem capul pe spate și să ridicăm mâna stângă deasupra nivelului capului. Procedăm sau nu corect?
Percepția timpului este modul în care evoluția ne-a permis să înțelegem schimbarea.
Peste 1 milion de români au urmărit un dialog (lung de 2 ore) dintre Mihai Morar și Constantin Dulcan de pe YouTube. Peste 2.100 de comentarii, toate pozitive, din ce mi-am dat seama (ceea e destul de suspect, totuși...). Ultimul, fost doctor militar, profesor doctor, faimos pentru o carte intitulată „Inteligența materiei” („care a transformat viziunea științei asupra vieții”, după cum, amuzant, spune Morar).
Dialogul, ca mai toate la care participă fostul doctor, este halucinant. Un amestec de cuvinte de iz științific cu afirmații care mai de care mai ciudate.
Peste 60% dintre coliziunile rutiere din intersecții implică viraje la stânga. Unele orașe din SUA – inclusiv San Francisco, Salt Lake City și Birmingham, Alabama – restricționează virajele la stânga.
Casă abandonată, Japonia. Peter Matanle, CC BY-NC-ND
Din 1970 73% din fauna sălbatică globală a dispărut, în timp ce populația lumii s-a dublat, ajungând la 8 miliarde. Cercetările arată că acest lucru nu este o coincidență, ci că, în fapt, creșterea populației provoacă un declin catastrofal al biodiversității.
Cu toate acestea, în prezent suntem într-un punct de cotitură în istoria umanității. Conform proiecțiilor ONU, populația din 85 de țări va începe să scadă până în 2050, în special în Europa și Asia. Până în anul 2100, populația umană se află pe un traseu de declin global. Unii spun că acest lucru va fi benefic pentru mediu.
Noul sistem internațional de unități (SI) a intrat în vigoare pe 20 mai 2019. Iată cum sunt definite unitățile fundamentale și valorile constantelor universale prin care se definesc
Sistemul internațional de unități (SI) a fost adoptat în 1960 în cadrul unei conferințe a Organizației Internaționale a Convenției Metrului. Ultima revizie a SI a intrat în vigoare pe 20 mai 2019.
Patru dintre cele şapte unităţi fundamentale ale SI, kilogramul, amperul, kelvinul şi molul, au fost redefinite prin stabilirea unei valori numerice fixe pentru constanta lui Planck (h), sarcina electrică (e), constanta Boltzman (k) şi numărul lui Avogadro (NA); secunda (s), metrul (m) şi candela (cd) erau deja definite pe baza unor constante, aşa că au suferit doar corecţii. Iată care sunt noile definiții ale unităților fundamentale din SI.
ChatGPT domină segmentul chatboților de inteligență artificială generativă. În iulie 2025 avea 542 de milioane de utilizatori, reprezentând 74% din piață (fiind urmat de Google Gemini, cu 13,5% și Perplexity, cu 13,5%).
În perioada martie-aprilie 2025 ChatGPT a fost folosit în 29% din cazuri pentru dezvoltare de software (în scădere totuși de la 44% acum un an).
În spațiul public există un mit, periculos, pentru că scade șansele unui copil de a intra la liceul dorit. Mitul este următorul: ar fi foarte important ca prima opțiune să fie cea câștigătoare, pentru că altfel copilul riscă să ajungă la licee la care admiterea se face cu note mult sub cea a copilului respectiv.
Misterul timpului (concepţie artist)
credit: kjinor.deviantart.com
Cum spuneam în acest articol despre modalitatea concretă în care se măsoară durata unei zile pe Terra, cercetătorii au determinat că Terra se rotește cu circa 1,5 milisecunde mai repede decât era de așteptat în această perioadă. Este tipul de informație care are relevanță pentru cercetători, dar pentru public consecințele sunt inexistente. Dar are potențial de viralizare. Știrea a fost preluată de presa generalistă și au apărut diverse interpretări ridicole, de tipul: „ziua este mai scurtă” sau „de aia avem senzația că timpul trece mai repede”.
Fizica particulelor nu este, de fapt, despre particule și nici despre câmpuri, ci despre structură (relații, ce poate fi observat, cadrul matematic), crede filozoful Jonathan Bain într-un articol recent.
Câmp cuantic (reprezentare grafică). Vibrația câmpului, când atinge o anume energie, devine ceea ce numim „particulă”
În ciuda numelui, teoriile aflate în centrul fizicii moderne descriu o realitate în care ideea clasică de particule discrete, localizabile și numărabile se prăbușește, iar câmpurile nu stau nici ele mai bine.
A înțelege fizica particulelor înseamnă să renunți la aceste intuiții învechite și să accepți o viziune mai radicală: proprietățile pe care le asociem cu particulele sau câmpurile nu există în mod absolut, ci apar doar în anumite contexte (energii).
Ce stă, atunci, la baza realității? Nu obiectele, ci structura - relațiile, observabilele, cadrul matematic. Dacă există ceva fundamental, este posibil ca acel ceva să nu fie un „lucru” deloc.
Modul în care producem și consumăm în prezent alimente are un impact major asupra mediului. La nivel global, agricultura este responsabilă pentru mai mult de 20% din emisiile de gaze cu efect de seră și folosește peste 70% din toată apa dulce extrasă din râuri, lacuri și pânza freatică. Este principalul factor care determină despădurirea și poluarea cu nutrienți, în mare parte din cauza scurgerilor de îngrășăminte. Toate acestea reprezintă o amenințare serioasă pentru ecosisteme.
Fără îndoială că acest subiect, al tehnicilor de convingere, a prezentat şi prezintă interes atât pentru cetăţeanul obişnuit, dar mai ales pentru cei care vând ceva, fie detergenţi, fie idei electorale. În acest articol realizăm o sinteză a acestor tehnici şi a mecanismelor psihologice care le fac, în multe cazuri, eficiente.
Nebuloasa „Laba pisicii” (secvență). Clic pe imagine pentru o rezoluție superioară
Pentru a sărbători al treilea an de știință cu telescopul spațial James Webb (NASA/ESA/CSA), astronomii au folosit telescopul pentru a pătrunde dincolo de suprafața Nebuloasei Laba Pisicii (NGC 6334).
Telescopul Webb dezvăluie o scenă haotică aflată încă în formare: stele masive și tinere sculptează gazul și praful din apropiere, în timp ce lumina lor intensă generează o strălucire nebuloasă albastră.
Iată ce se găsesește, în fapt, în imaginea de mai sus: o parte din Nebuloasa „Laba Pisicii” (Cat’s Paw), o regiune locală de formare a stelelor compusă din gaz, praf și stele tinere.
Primul medicament împotriva malariei destinat bebeluşilor şi copiilor mici a fost autorizat în Elveţia, urmând să fie utilizat în principal în Africa.
Atac cu rachete al Iranului asupra Tel Aviv, Israel, 13 iunie 2025. Imagine: Tomer Neuberg/AAP
În ultimul deceniu, armele, modalitățile de derulare a conflictului și terenul conflictului s-au schimbat radical. Dronele, sistemele de arme autonome, selecția algoritmică a țintelor, ofensivele informaționale, războiul cibernetic și armele anti-satelit au devenit săbiile, scuturile și câmpurile de luptă ale războiului modern, fascinând mass-media și înspăimântând oameni din întreaga lume.
În Gaza, armata israeliană a folosit sisteme de stabilire a țintelor bazate pe inteligență artificială. Unul, numit „Lavender”, este folosit pentru a identifica operativi Hamas; altul, „Where’s Daddy?” („Unde e tati?”), îi urmărește până acasă, unde pot fi atacați.
A tot „rulat” recent o știre cu potențial de clickbait - că Terra se învârte mai repede decât de obicei și oamenii de știință nu știu de ce. Este vorba despre o milisecundă și jumătate, vorbind despre rotația planetei în jurul propriei axe în raport cu Soarele (24 de ore); nu prea poți observa asta, dar, desigur, pentru cercetători are altă relevanță. Pe de altă parte, de la formarea planetei, viteza de rotație în jurul propriei axe s-a tot diminuat: de la 19 ore acum 1-2 miliarde de ani, la 23 de ore în Jurasic (circa 200 milioane de ani). În prezent însă, Pământul se rotește mai rapid decât în ultimii 50 de ani, ceea ce a dus la zile mai scurte cu până la 1,5 milisecunde.
Mai interesant mi s-a părut însă următorul subiect: cum măsurăm, în fapt, cât durează o zi pe Terra? De unde știm cât anume durează până face Pământul o rotație completă? Ce înseamnă o rotație completă? La urma urmelor Terra este un punct de materie în univers, prins în jocul gravitațional universal, dar cu influențe majore ale Soarelui, cel mai masiv corp cosmic apropiat, dar și ale materiei din galaxia noastră, Calea Lactee, ceea ce face ca planeta noastră să aibă o traiectorie complicată, dacă desenăm, de exemplu, deplasarea în cadrul galaxiei. Pe de altă parte, Terra nu este fixă, ci se rotește în jurul Soarelui. Când se termină o rotație completă?
De ce unii ochii albaştri? Se pare că o mutaţie a genei numite OCA2, care a avut loc acum 6000-10.000 de ani, undeva pe lângă coasta de nord-vest a Mării Negre, la o singură persoană, este responsabilă pentru toate persoanele cu ochii albaştri.
Dacă apreciezi articolele SCIENTIA, sprijină site-ul cu o donație! |
Clic pe imagine pt. detalii.