Peste 60% dintre coliziunile rutiere din intersecții implică viraje la stânga. Unele orașe din SUA – inclusiv San Francisco, Salt Lake City și Birmingham, Alabama – restricționează virajele la stânga.
Dr. Vikash Gayah, profesor de inginerie civilă la Universitatea Penn State și director interimar al Institutului de Transport Larson, explică modul în care virajele la stânga în intersecții provoacă accidente, înrăutățesc traficul și consumă mai mult combustibil.
Cât de periculoase sunt virajele la stânga în intersecții?
Vikash Gayah: Când faci un viraj la stânga, trebuie să te descurci cu traficul care vine din sens opus. Dacă ai verde la semafor, trebuie să aștepți o fereastră în care nu vine nicio mașină din sens opus ca să poți vira. Dacă apreciezi greșit momentul în care virezi, ai putea lovi o mașină care vine din față sau ai putea fi lovit de ea. Asta se numește coliziune în unghi – unul dintre cele mai periculoase tipuri de accident.
De asemenea, șoferul care virează la stânga se uită, de regulă, spre mașinile care vin din față. Dar s-ar putea ca pietoni să traverseze strada spre care virează. Deseori șoferul nu vede pietonii, ceea ce poate duce la un accident grav.
Pe de altă parte, virajele la dreapta presupun doar o fuzionare cu traficul, nu o confruntare directă cu el. Așadar, virajele la dreapta sunt mult, mult mai sigure decât cele la stânga.
Ce spun statisticile despre pericolele unice ale virajelor la stânga?
Gayah: Aproximativ 40% dintre toate accidentele se petrec în intersecții, 50% dintre acestea implică vătămări corporale grave, iar 20% se soldează cu decese.
În jur de 61% dintre coliziunile din intersecții implică un viraj la stânga. Virajele la stânga sunt, în general, cele mai puțin frecvente manevre într-o intersecție, așa că acest 61% este foarte mult.
De ce sunt virajele la stânga ineficiente pentru fluidizarea traficului?
Gayah: Când vehiculele care vor să vireze la stânga așteaptă un spațiu liber, pot bloca alte benzi de circulație, mai ales când sunt mai multe astfel de vehicule în așteptare.
În loc de lumina verde continuă, multe intersecții folosesc o săgeată verde specială pentru a permite virajele la stânga. Dar pentru a face asta, toate celelalte fluxuri de trafic din intersecție trebuie oprite. A opri tot traficul doar pentru câteva viraje la stânga face intersecția mai puțin eficientă.
În plus, de fiecare dată când se schimbă faza semaforului – cum e cazul săgeții verzi – intersecția are o perioadă scurtă în care toate luminile sunt roșii. Inginerii de trafic numesc acest interval „timp roșu general”, iar în acele câteva secunde (2-3 secunde pe fază), intersecția nu servește niciun vehicul. Acest timp pierdut se adună și reduce eficiența intersecției.
Ce restricții au fost testate în diferite orașe?
Gayah: Când o zonă centrală nu este foarte aglomerată – în afara orelor de vârf – virajele la stânga nu sunt o problemă, deoarece nu e nevoie de o abilitate suplimentară pentru a trece autovehiculul prin intersecție.
Unele orașe implementează semne care interzic virajele la stânga în intervale orare precum 7–9 dimineața (ora de vârf matinală) sau 16–18 după-amiaza (ora de vârf de seară). În San Francisco, de exemplu, pe Van Ness Avenue, virajele la stânga sunt interzise la ore de vârf.
Totuși, orașele nu aplică aceste restricții la scară largă. Se impun mai degrabă de-a lungul unor anumite coridoare sau în anumite intersecții, nu în întreaga zonă centrală, deși asta ar crește eficiența rețelei stradale.
Sensurile giratorii sunt o soluție pentru a evita virajele la stânga?
Gayah: Sensurile giratorii sunt sigure pentru că nu mai e nevoie să te preocupi de traficul care vine din sens opus. Toată lumea circulă în aceeași direcție. Găsești ieșirea de care ai nevoie și ieși.
Totuși, restricționarea virajelor la stânga este, în general, mai eficientă. Sensurile giratorii nu sunt la fel de eficiente când e aglomerație. Dacă sensul giratoriu se umple, se poate bloca și niciun vehicul nu mai poate înainta. Intersecțiile clasice sunt mai puțin predispuse la astfel de blocaje.
Sensurile giratorii mai au și dezavantajul că ocupă mai mult spațiu. Instalarea unui sens giratoriu poate necesita lărgirea intersecției, ceea ce înseamnă, în unele zone centrale, dărâmarea unor clădiri sau eliminarea trotuarelor. În schimb, restricționarea virajelor la stânga presupune doar montarea unui semn cu „fără viraj la stânga” sau „fără viraj la stânga în orele de vârf”. Și atât.
Care sunt beneficiile interzicerii virajelor la stânga în zonele urbane?
Gayah: Oricum ai privi problema, eliminarea virajelor la stânga va duce la distanțe mai lungi de parcurs. Va trebui să merg mai mult ca să ajung unde vreau. În cel mai rău caz, trebuie să ocolesc o anumită zonă.
Dar nu toate drumurile necesită această ocolire. Într-o zonă centrală tipică, fiecare drum va fi un pic mai lung. Nu cu o distanță foarte mare. Iar această distanță în plus este mai mult decât compensată de faptul că fiecare intersecție fără viraje la stânga permite trecerea unui număr mai mare de vehicule. Asta înseamnă că, de fiecare dată când ajungi într-o intersecție, vei aștepta mai puțin în medie. Deci parcurgi o distanță puțin mai mare, dar ajungi mai repede.
Evitarea virajelor la stânga îmbunătățește eficiența consumului de combustibil?
Gayah: Cercetările noastre au arătat că, deși vehiculele parcurg distanțe mai mari în medie atunci când virajele la stânga sunt restricționate, consumă mai puțin combustibil – cu aproximativ 10–15% mai puțin pe drum – deoarece opresc mai rar în intersecții.
De aceea unele companii de transport își organizează traseele astfel încât să evite virajele la stânga. Astfel se reduce timpul de staționare și numărul opririlor.
Interzicerea virajelor la stânga ar putea fi larg acceptată?
Gayah: Este o strategie nouă, deci unii oameni o percep ca fiind inconfortabilă. Dar odată ce văd că ajung mai repede la destinație, cred că mulți o vor accepta rapid.
Întregul interviu (în engleză) poate fi urmărit aici.
Traducere după Ban left turns at intersections de Vikash V. Gayah, profesor de inginerie civilă, Penn State.
Imagine: Pexels.com
