Misterul timpului (concepţie artist)
credit: kjinor.deviantart.com
Cum spuneam în acest articol despre modalitatea concretă în care se măsoară durata unei zile pe Terra, cercetătorii au determinat că Terra se rotește cu circa 1,5 milisecunde mai repede decât era de așteptat în această perioadă. Este tipul de informație care are relevanță pentru cercetători, dar pentru public consecințele sunt inexistente. Dar are potențial de viralizare. Știrea a fost preluată de presa generalistă și au apărut diverse interpretări ridicole, de tipul: „ziua este mai scurtă” sau „de aia avem senzația că timpul trece mai repede”.
Pe scurt, situația este următoarea:
1. 1,5 milisecunde nu înseamnă nimic din punct de vedere al percepției timpului de către om. O milisecundă reprezintă a mia parte dintr-o secundă.
2. Percepția timpului nu este alterată în niciun fel de astfel de variații, permanente de altfel, ale mișcării de rotației a planetei noastre în jurul propriei axe.
3. Nu, timpul nu trece mai repede. În fapt, afirmația nu are niciun sens.
Faptul că avem senzația, ca adulți, că timpul trece mai repede decât cu ani în urmă are legătură cu stilul de viață pe care-l ducem, care influențează percepția trecerii timpului, nu cu rotația planetei.
Un cunoscut om de televiziune își amintea că atunci când era copil, verile erau nesfârșite, iar acum săptămânile trec rapid.
Percepția timpului, din nou, are legătură cu modul în care trăiești. Dacă ai un program repetitiv, cu variații minime, cum au cei mai mulți adulți cu un serviciu fix, atunci senzația este că timpul trece repede.
Plictiseala, în schimb, dă senzația de dilatare a timpului.
Un program variat, de asemenea, dă impresia că timpul are alt ritm. De exemplu, atunci când pleci în concediu, prima zi pare mai lungă decât următoarele, dacă următoarele presupun o rutină cu minime variații: mergi la plajă, mergi la masă, ieși pentru o plimbare, vezi un film, te culci, a doua zi o iei de la capăt...
4. Indiferent de durata zilei terestre, un ceas cronometrează la fel trecerea timpului.
Cu alte cuvinte, și dacă o rotație completă a Terrei în jurul propriei axe, în raport cu Soarele, ar avea loc în 20 de ore, în loc de 24, un ceas ar contoriza 24 de ore ca și astăzi, nu în 20 de ore.
Sigur, ar fi modificări substanțiale dacă s-ar modifica durata unei zile, una obligatorie ar fi durata oficială a zilei să fie de 20 de ore, dar, din nou, un ceas ar măsura 24 de ore ca și astăzi, adică tot în 24 de ore.
Nu e prima dată când rotația Terrei este mai rapidă în raport cu Soarele.
Până în 2020, cea mai scurtă durată a zilei înregistrată vreodată cu ajutorul ceasurilor atomice a fost de -1,05 milisecunde. Asta înseamnă că Pământul a finalizat o rotație completă față de Soare cu 1,05 milisecunde mai repede decât cele 86.400 de secunde ale unei zile standard.
Însă de atunci, Pământul a reușit să bată acest record în fiecare an, cu aproximativ o jumătate de milisecundă în minus față de recordul anterior. Cea mai scurtă zi de până acum a fost pe 5 iulie 2024, cu -1,66 milisecunde. Pământul atinge din nou valori apropiate de acest minim în 2025, în iulie și august.
> Citiți și: Nu, timpul NU trecea de cinci ori mai încet la începuturile universului
