Experienţa pe care o numim ”sunet” este dată de detectarea de către noi a schimbărilor de presiune dintr-un mediu precum aerul. În diagrama presiunii undelor, vârfurile reprezintă momente de relativ înaltă presiune sau comprimare a moleculelor de aer. Văile reprezintă presiune joasă sau vacuum parțial care este numit rarefiere. O coardă care vibrează într-un pian produce alternativ zone de comprimare şi rarefiere în aer, rezultând un sunet.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Sunt într-adevăr structurile din piatră de la Puma Punku atât de complicate încât civilizaţia Tiwanakan să nu le fi putut executa fără un ajutor din afară? Astăzi noi vom escalada înălţimile munţilor Anzi pentru a privi un complex antic care a fost învăluit în mister mai mult decât oricare altul de pe Pământ: Puma Punku, un complex din piatră care face parte dintr-un ansamblu mai mare denumit Tiwanaku.
- Detalii
- de: Brian Dunning
- Scepticus: graniţele gândirii
Să minţi e uşor, oricine poate face asta – să-ţi aminteşti ce minciuni ai spus şi cui, este partea mai dificilă. Iar ceea ce o persoană îşi aminteşte mai târziu depinde întocmai de modul în care ei au minţit, potrivit unui studiu publicat în Journal of Applied Research and Memory Cognition. În cadrul studiului lor, Vieira si Lane (2013) au comparat două tipuri de minciuni: (1) o scurtă negare şi (2) o descriere falsă.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Lumina este o formă de radiaţie electromagnetică. Este acelaşi tip de energie ca în cazul undelor TV şi radio. Aşa cum arată diagrama, lumina vizibilă corespunde unui segment mic din spectrul electromagnetic. Frecvenţa luminii se referă la numărul de cicluri pe secundă ale radiaţiei electromagnetice. Aceste cicluri sunt fluctuaţii ale intensităţii radiaţiei. Lungimea de undă este distanţa dintre un ciclu şi punctul corespunzător lui din ciclul următor.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Primul pas în detectarea semnalelor provenind din mediul înconjurător este traducerea energiei din mediu în informaţie care poate fi folosită de către creier. Prima verigă în acest lanţ, pentru fiecare sistem senzorial, este un tip specializat de celulă numit receptor senzorial.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Vârstele omului sunt însoţite de caracteristici specifice; de modificări hormonale care îşi pun amprenta asupra personalităţii. Deşi trecem prin aceste etape ale vieţii, mulţi avem opinii stereotipe şi greşite despre cum sunt oamenii la o vârstă sau alta. De pildă, despre adolescenţi credem, în genere, că sunt rebeli şi impulsivi. Dar chiar sunt aşa?
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Un alt asociat timpuriu a lui Freud, care s-a depărtat de acesta din cauza teoriei sexuale freudiene, a fost Alfred Adler. El şi-a dezvoltat propria teorie a personalităţii la baza căreia a pus sentimentele de inferioritate şi compensaţiile rezultate ce permit oamenilor să-şi depăşească propriile dificultăţi.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Suntem singuri? Telescoapele radio scanează cerul şi computerele analizează observaţiile astronomice în căutarea de modele care ar putea indica un semnal artificial ce provine din spaţiu. Vânătorii de extratereştri stau în deşert pentru a descoperi lumini pe cer ce se află în zbor deasupra bazelor militare.
- Detalii
- de: Brian Dunning
- Scepticus: graniţele gândirii
Învaţă cum să obţii o stare de relaxare şi concentrare. Oricine este anxios din când în când: vorbirea în public, interviurile pentru job, dentistul şi toate celelalte. Pentru unu din şase dintre noi această stare se va transforma în ceea ce psihologii numesc tulburare în unele momente din viaţa noastră. Aceasta se întâmplă când oamenii sunt aproape continuu anxioşi şi găsesc că este dificil să se concentreze, au un somn problematic şi devin iritaţi şi obosiţi.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Cercetările arată că suprimarea gândurilor nu funcţionează, deci cum poţi izgoni gândurile enervante repetitive? Să ai uneori mintea blocată în gânduri negative ce se tot perindă este unul din lucrurile neplăcute. Poate fi vorba despre o greşeală la locul de muncă, griji în legătură cu banii sau poate o teamă neştiută. Indiferent dacă e vorba despre anxietate, teamă sau grijă, poate fi foarte dificil să o controlezi.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Un nou studiu demonstrează că creierul tratează suferinţa socială într-un mod similar cu durerea fizică. Să fii respins de ceilalţi nu este amuzant. Contrar opiniei conform căreia un atac fizic te poate răni, însă nu şi atacul verbal, se pare că te pot răni şi cuvintele, creierul răspunzând în consecinţă.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Îmbunătăţeşte-ţi memoria strângând pumnul drept, mestecând gumă, plimbându-te, ignorând stereotipurile, mirosind rozmarin ori aplicând alte metode simple. Multe dintre metodele de îmbunătăţire a memoriei – cum ar fi exerciţiile fizice, gruparea (eng. chunking), crearea unor asocieri sau antrenamentul cerebral – implică un volum mare de efort mental.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Ce înseamnă să personifici ceva? De ce să o faci? Jung îşi încuraja pacienţii să dea frâu liber fanteziei, aşa cum o făcuse el însuşi în propria autoanaliză. El îi îndemna să picteze şi să folosească alte forme de expresie artistică pentru a se exprima. Când o persoană îşi putea imagina personaje fantastice, reprezentând teme psihologice importante sau oameni din trecutul său, era apreciată pentru efortul său valoros.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Atenţie! Urmează un scurt exerciţiu... În apropierea plajelor de la Marea Neagră s-au format pete de petrol. Estimările arată că 20.000 de pescăruşi sunt în pericol de moarte. În baza donaţiilor pot fi plătite operaţiunile de înlăturare a petelor de petrol şi, astfel, pescăruşii sunt salvaţi.
- Detalii
- de: Seramis Sas, Ph.D.
- Psihologie
Un nou studiu constată că atunci când relaţiile sociale asigură un sentiment foarte intens de apartenenţă, oamenii simt ca viaţa are mai mult sens (Lambert și colaboratorii, 2013). Efectul a fost descoperit cu ocazia unui experiment în cursul căruia participanţii au fost rugaţi să închidă ochii şi să se gândească la două persoane sau grupuri cărora le-au aparţinut cu adevărat. Apoi, au fost întrebaţi cât de mult sens au simţit că avusese viaţa lor.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
