Studiile arată că anxietatea afectează simţul mirosului şi echilibrul, felul în care judecăm feţele umane şi percepţiile asupra spaţiului personal. Poate că anxietatea este un sentiment neplăcut, deoarece creează tensiune când este în exces, dar existenţa ei este necesară. Anxietatea ne spune că suntem în pericol şi că trebuie să facem ceva.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Micul Albert plângând la vederea unui iepure
Imagine: J.B. Watson
John Watson şi Rosalie Rayner erau doi cercetători de la Universitatea John Hopkins care se întrebau inocent ce cauzează fobiile. Următoarea lor mutare n-a mai fost chiar atât de inocentă. Ei au făcut rost de un bebeluş de aproximativ nouă luni şi au făcut experimente legate de modul în care poţi induce frica în mintea unui copil.
- Detalii
- de: Annalee Newitz
- Psihologie
Nou-născuţii vin pe lume cu programe înnăscute care îi ajută să se adapteze la necesităţile existenţei de copil. De exemplu, viaţa fiecărui copil este salvată de multe ori de reflexul faringian (de vomă). Acest reflex este o reacţie asemănătoare vomării (peristaltismul invers) care apare automat atunci când o substanţă ameninţă să coboare din trahee în plămâni, în loc să treacă prin esofag şi apoi în stomac.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Se întâmpla prin anii ’60… Un psiholog pe nume Jack Brehm de la Duke University (North Carolina, UŞ) şi-a propus să afle (cu oftica pe copiii lui, pentru că nu mâncau plante), dacă nu cumva ar putea găsi o cale prin care copiii să perceapă favorabil consumul de vegetale.
- Detalii
- de: Seramis Sas, Ph.D.
- Psihologie
Probabil ţi s-a întâmplat şi ţie să te afli într-o conversaţie şi, la un moment dat, interlocutorul tău să afirme ceva, referitor la experienţa ta psihologică interioară, de felul următor: „Ai o mare nevoie de dragoste şi aprobare”. Sau: „Îţi este frică de respingere”. Aceste afirmaţii par cu totul neavenite şi simţi o oarecare iritare sau, poate, doar disconfort.
- Detalii
- de: Seramis Sas, Ph.D.
- Psihologie
Teoria hidraulică a emoţiilor. Aceasta e dogma pe care se bazează majoritatea intervenţiilor psihoterapeutice, dar şi o teorie intuitivă în psihologia populară. Tot dânsa şade la baza intervenţiilor psihologice în situaţii de criză. Mi-am propus să-ţi reamintesc că este falsă. Iată ce ne povesteşte această teorie în special îndrăgită de specialiştii în psihoterapii psihodinamice şi alte terapii mumbo-jumbo.
- Detalii
- de: Seramis Sas, Ph.D.
- Psihologie
„Este medicină naturistă”. „Remedii din plante”. „Este precum... acupunctura”. „Fără chimicale”. „Vindecare prin energie”. „Iaurt”. Acestea au fost răspunsurile obişnuite atunci când am întrebat oamenii în mod aleatoriu, inclusiv medici, despre ce înseamnă homeopatia. Toate sunt greşite.
- Detalii
- de: Joe Schwarcz
- Scepticus: graniţele gândirii
Dacă eşti unul dintre studenţii la psihologie trebuie să fi auzit (de la profa/profu de psihologie socială) de următoarea povestioară (visez, desigur!). Este o poveste ilustrativă pentru una dintre cele mai grozave teorii din psihologia socială. Un bătrânel trăia într-un cartier rău famat.
- Detalii
- de: Seramis Sas, Ph.D.
- Psihologie
Poate că îţi aminteşti de filmul „Anger Management”, cu Jack Nicholson în rolul unui expert în managementul furiei. Filmul este bazat pe o idee greşită despre cum funcţionează procesele mentale. Pentru această idee eronată putem fi „recunoscători” lui Sigmund Freud şi tuturor celor care din ignoranţă o promovează şi astăzi.
- Detalii
- de: Seramis Sas, Ph.D.
- Psihologie
Muzica poate îmbunătăţi IQ-ul verbal, poate fi un ajutor în tratarea bolilor de inimă, evocă culori în minte şi chiar te ajută să vezi în jurul tău feţe vesele. Orice fan al muzicii ştie ce putere uluitoare poate avea muzica atât asupra gândurilor cât şi asupra emoţiilor. Muzica bună poate transforma o zi obişnuită în ceva magic, chiar spiritual.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Cercetarea în laborator iniţiată de psihologul Carol Dweck a indicat beneficiile pe termen scurt ale laudei copiilor pentru eforturile lor mai degrabă decât pentru trăsăturile inerente. Acest lucru îi influențează pe copii să adopte aşa-numita „mentalitate incrementală” – să percepi aptitudinea maleabilă şi provocările ca o şansă pentru a învăţa.
- Detalii
- de: Christian Jarrett
- Psihologie
Niciun om şi niciun gândac n-au fost răniţi în cadrul acestei cercetări, însă participanţii n-au ştiut asta la momentul respectiv. Psihologa Erina Buckels şi colegii ei şi-au păcălit voluntarii în scopul de a investiga ”sadismul cotidian” – tendinţa multor ”oameni aparent normali, obişnuiţi” de a dobândi plăcere provocându-le altora durere.
- Detalii
- de: Christian Jarrett
- Psihologie
N-ar trebui să pedepsim oamenii pentru accidente. La ce ar folosi? Însă un studiu sugerează că aceasta ar fi, de fapt, o practică foarte eficientă. Iată de ce ar trebui, poate, să fim draconici atunci când vine vorba de pedepse. Dacă cineva ar încerca să te ajute, dar ar da cu bâta-n baltă, ce i-ai face?
- Detalii
- de: Esther Inglis-Arkell
- Psihologie
Ce sunt actele ratate freudiene? Trebuie ele să implice aluzii sexuale? Freud credea că erorile de toate tipurile sunt relevante. Ca mecanisme de apărare, erorile sunt de mai multe soiuri. Actele ratate freudiene pot fi erori de limbaj, ca substituţiile de cuvinte şi greşelile de pronunţie.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Cunoaștem cu toții tehnica de interogare polițistul bun-polițistul rău ilustrată atât de frecvent în televiziune și filme. În realitate, cel puțin în Regatul Unit, atunci când doi polițiști realizează interogatoriul unui suspect împreună, unul dintre ei pune întrebările, iar celălalt pur și simplu ia notițe.
- Detalii
- de: Christian Jarrett
- Psihologie
