Singapore importă peste 90% din alimentele pe care le consumă. În 2019, guvernul a decis că această dependență reprezintă o vulnerabilitate și a lansat un plan spectaculos: până în 2030, orașul-stat urma să producă local 30% din necesarul său alimentar, deși agricultura dispunea de mai puțin de 1% din suprafața țării. Șase ani mai târziu, obiectivul a fost abandonat. Evoluția lucrurilor din Singapore spune ceva important despre diferența dintre autosuficiență și adevărata securitate alimentară.
Singapore este aproape un caz de manual pentru întrebarea: ce face o țară atunci când îi lipsesc resursele naturale?
Singapore are circa 736 de kilometri pătrați, o populație de aproape șase milioane de oameni și foarte puțin teren disponibil pentru agricultură. Cu toate acestea, locuitorii săi beneficiază de una dintre cele mai sigure și mai variate aprovizionări cu alimente din lume. Secretul este simplu: Singapore cumpără.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Luni, 4 septembrie 2006, instituțiile își reluau activitatea după vacanța de vară. Parlamentul revenea cu sute de proiecte pe ordinea de zi, două bănci începeau să funcționeze sub o singură identitate, iar privatizarea CEC se apropia de etapa ofertelor finale. Delta Dunării rămânea acoperită de deșeuri, iar 19 petroliști români se întorceau din Iran după două săptămâni petrecute sub amenințarea armelor.
- Detalii
- de: Iosif A.
- România - acum 20 de ani
Într-un articol recent, David Krakauer, președintele Santa Fe Institute, vorbește despre viața și moartea fantomelor din știință, cum idei/concepte/entități care par să explice ceva sunt eliminate, fiind găsite inutile. Dar fantomele „ucise” sunt înlocuite de altele...
„Întreaga știință se ocupă, într-un fel, cu exorcizarea. Când filosoful Gilbert Ryle a formulat expresia „fantoma din mașină” în The Concept of Mind (1949), el identifica o entitate explicativă inutilă din dualismul cartezian și o alunga. Descartes postulase o res cogitans, o substanță gânditoare categoric distinctă de corpul mecanic. Ryle a diagnosticat acest lucru drept o „eroare de categorie” și l-a eliminat prin explicație în maniera în care un profesor de la Oxford ar trata orice superstiție: ca atunci când cuiva îi sunt arătate colegiile, biblioteca și terenurile de sport ale unei universități, iar acesta continuă să pună întrebarea nepricepută: „Dar unde este universitatea?”
Ceea ce a făcut Ryle pentru minte, alte științe au făcut pentru propriii lor locuitori spectrali. Dar fantomele sunt de tipuri diferite și la fel sunt și ritualurile prin care sunt exorcizate.
- Detalii
- de: Iosif A
- Blogul Scientia
Într-o postare recentă pe contul său de Twitter, cunoscutul gânditor Nassim Nicholas Taleb, arată că, așa cum s-a întâmplat cu cei de culoare în SUA, care din cetățeni de mâna a doua au ajuns să aibă astăzi drepturi egale cu ceilalți cetățeni, și în Israel se va întâmpla la fel. Cel mai probabil, scurtul text al lui Taleb este parte din viitoare carte a acestuia „Piatra lidiană”.
Ideea centrală este următoarea:
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
3 septembrie 2006 găsea România preocupată de trecutul comunist. Excluderea Monei Muscă din PNL domina politica, apropiata aderare la Uniunea Europeană modifica deja calculele economice ale populației, iar naționala de fotbal transforma în câteva minute o victorie aproape sigură într-o remiză greu de explicat.
- Detalii
- de: Iosif A.
- România - acum 20 de ani
Sâmbăta de 2 septembrie 2006 aducea în prim-plan conflictele din jurul instituțiilor de forță, dar și câteva imagini foarte concrete ale României de atunci: un restaurant ilegal demolat cu scandal în Herăstrău, lucrări întârziate pe principala autostradă a țării și români plecați la muncă în Italia, unde promisiunea unui câștig mai bun se transforma uneori în exploatare. Seara, naționala de fotbal avea să încheie frustrant primul meci din preliminariile EURO 2008.
- Detalii
- de: Iosif A.
- România - acum 20 de ani
De 30 de ani, World Wide Web-ul funcționează pe baza unui contract social surprinzător de profund: majoritatea site-urilor permit motoarelor de căutare să le acceseze gratuit, dar, dacă le folosești conținutul, le acorzi credit oferind un link către sursă.
În ultima vreme, acest contract social a început să se destrame. Instrumentele bazate pe inteligență artificială (IA) accesează automat site-urile nu pentru a trimite utilizatorii către ele, ci pentru a antrena modele și pentru a genera răspunsuri, care pot fi sau nu corecte.
Atunci când cauți ceva, răspunsul oferit de ChatGPT sau de Google AI Overviews poate include în continuare linkuri către surse, dar acestea au devenit un fel de supliment opțional al răspunsului principal.
Această situație a declanșat o dinamică negativă pentru proprietarii site-urilor, pentru public și chiar pentru companiile de AI: pe măsură ce site-urile pierd trafic și venituri, multe dintre ele încep să blocheze instrumentele AI care le colectează conținutul. În consecință, rezultatele generate de IA ajung să depindă într-o măsură mai mare de site-uri de calitate scăzută, dintre care multe sunt, la rândul lor, generate de AI. Drept rezultat, informațiile bune pot deveni mai greu ca niciodată de găsit.
- Detalii
- de: Dana McKay și Damiano Spina
- Blogul Scientia
Începem o serie dedicată reamintirii trecutului relativ recent. Care, veți observa, ne vorbește despre lumea astăzi. Cum era România acum 20 de ani? Cu ce probleme se confrunta? Mai sunt de actualitate? Cum au modelat evenimentele de acum 20 de ani lumea de azi?
1 septembrie 2006. România intra în ultima toamnă dinaintea aderării la Uniunea Europeană (1 ianuariei 2007) într-o atmosferă contradictorie. Economia transmitea semnale de încredere, instituțiile încercau să demonstreze că luptă împotriva corupției, iar trecutul comunist revenea în actualitate prin dosarele Securității. Sub imaginea unei țări grăbite să devină europeană se vedeau însă infrastructura precară, administrația vulnerabilă și decalajele sociale încă uriașe.
- Detalii
- de: Iosif A.
- România - acum 20 de ani
De ce citim știrile? Răspunsul pare evident: vrem să știm ce se întâmplă în lume. Informațiile ne ajută să înțelegem realitatea, să ne formăm opinii și, uneori, să luăm decizii. Numai că aceasta ar putea fi doar o parte a explicației.
Un studiu publicat pe 13 august 2026 în revista Perspectives on Politics de politologul Samuel A. Greene propune o idee mai puțin intuitivă: consumăm știri și pentru că avem nevoie de ele pentru viața noastră socială.
Citim știri pentru că vrem să putem participa la conversații, să avem lucruri în comun cu oamenii din jur, să ne consolidăm relațiile și să facem parte din comunități care împărtășesc un anumit mod de a vedea lumea.
Această motivație ar putea fi deosebit de importantă în regimurile autoritare, unde știrile sunt adesea distorsionate, controlate sau pur și simplu necredibile.
Și atunci apare o întrebare interesantă: dacă oamenii știu că presa este manipulată, de ce continuă să o consume?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
La începutul anilor ’90, India găzduia unele dintre cele mai mari populații de vulturi din lume. Păsările erau atât de comune, încât făceau parte din peisajul obișnuit al satelor și orașelor. În jurul gropilor de gunoi, al abatoarelor sau al carcaselor vitelor moarte se puteau aduna sute de vulturi, care curățau rapid resturile organice.
În mai puțin de un deceniu, aproape toți au dispărut.
Nu au fost vânați sistematic și nici nu au fost victimele unei epidemii naturale.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Adolescenții de 15 ani nu au fost deloc încântați când Australia a decis să le interzică accesul la rețelele sociale. Adio Instagram, Snapchat și TikTok. Începând cu miezul nopții de 10 decembrie 2025, companiile de tehnologie care nu împiedicau persoanele sub 16 ani să dețină conturi riscau amenzi de până la 54,6 milioane de dolari australieni.
În săptămânile dinaintea intrării în vigoare a interdicției, adolescenții și-au împărtășit sfaturi despre cum să o ocolească.
Experimentul australian are loc în contextul lipsei unor dovezi clare că aplicațiile dăunează majorității adolescenților. Pentru a descoperi în sfârșit ce se întâmplă și cum poate fi remediată situația, ar putea fi necesară o schimbare radicală a direcției cercetării.
Doar unul din patru intenționa să renunțe la rețelele sociale după intrarea în vigoare a interdicției. Doi adolescenți de 15 ani, sprijiniți de o organizație pentru drepturi digitale, au solicitat Înaltei Curți o ordonanță de suspendare a măsurii.
Unele discuții din spațiul public vizează însă transformări ale platformelor sociale: de ce să interzici, când poți face aceste platforme niște spații mai puțin nocive? Făcând o paralelă, dacă mediul din jurul locuinței nu este tocmai unul dintre cele mai sigur, este preferabil ca toată lumea să fie închisă în casă ori să se ia măsuri pentru îmbunătățirea respectivului mediu?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Într-un interval de numai câteva secole, în regiuni ale lumii despărțite de mii de kilometri, oamenii au început să formuleze întrebări surprinzător de asemănătoare. Ce este dreptatea? Cum trebuie trăită viața? De ce există suferință? Ce este real dincolo de aparențe? Poate omul să se ridice deasupra dorințelor, tradițiilor și autorităților care îl modelează?
În China au apărut Confucius și tradițiile asociate lui Lao Zi; în India, Upanișadele, budismul și jainismul. În Iran, învățătura atribuită lui Zarathustra. În Palestina, marii profeți ai Israelului. În Grecia, filosofia presocratică, tragedia, Socrate, Platon și Aristotel.
Nu a existat un centru care să coordoneze această efervescență și nici o rețea globală prin care ideile să circule rapid. Și totuși, între 800 și 200 î.e.n., în mai multe civilizații a avut loc o schimbare intelectuală și spirituală de o amploare formidabilă.
Karl Jaspers a numit acest interval „perioada axială” – Achsenzeit. Axială, pentru că în jurul ei s-ar roti întreaga istorie spirituală ulterioară a omenirii. Nu ar fi fost doar o epocă în care au apărut câțiva gânditori geniali, ci momentul în care omul a dobândit capacitatea de a se desprinde mental de lumea în care trăia, de a o judeca și de a se judeca pe sine.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
A ține pasul cu cele mai noi tendințe ale modei poate însemna uneori să-ți sacrifici sănătatea și confortul de dragul stilului.
Tendințele moderne, precum lenjeria modelatoare sufocantă, balerinii prea subțiri și gențile supradimensionate, le-au provocat multor persoane disconfort și suferință. Dar acestea sunt relativ inofensive în comparație cu unele mode din trecut, dintre care câteva s-au dovedit chiar letale.
1. Pantofii cu tocuri amețitor de instabile
Inventarea tocului stiletto, în anii '50, a fost întâmpinată cu reacții amestecate. Pentru multe dintre femeile care purtau astfel de încălțăminte, acesta a devenit un simbol al feminității și al emancipării, iar înălțimea suplimentară era apreciată. Alte femei au constatat însă că pantofii cu toc stiletto erau incomozi și greu de purtat la mers.
- Detalii
- de: Naomi Braithwaite
- Blogurile Scientia
Sunt atât de multe lucruri mărunte care mă enerveză zilnic și de care mă mir o vreme că sunt cum sunt, până ajung la automatisme de adaptare, încât sunt convins că doar zgârii la suprafață problema prin acest articol.
Sigur, există marile probleme ale societății, care sun discutate în mass-media și care atrag dezbateri, comisii, bugete și campanii. Dar problemele mici, care rămân, de regulă, neatinse, sunt la fel de enervante. Multe dintre ele nu sunt doar semnul superficialității, pentru că ajung să existe ca urmare a muncii multor funcționari, ci semnul prostiei profunde.
Nenorocirea cu aceste mici probleme este că, se pare, sunt... prea mărunte pentru a fi rezolvate, deși efectul lor cumulat este considerabil.
În mod cert, administrația, autoritățile de reglementare și companiile nu ar trebui să se ocupe doar de marile principii, ci și de detaliile prin care oamenii intră zilnic în contact cu instituțiile și tehnologia. Cine cunoaște un primar sau un parlamentar, îi poate trimite acest articol în semn de prețuire și pentru analiză :)
Multe dintre aceste mici probleme nu sunt accidente, căci ele apar pentru că sistemele sunt proiectate în jurul intereselor unor companii, nu ale utilizatorului: colectarea mai multor date, reducerea costurilor, împingerea clientului spre o anumită alegere sau evitarea răspunderii.
Iată 17 de probleme aparent mărunte și, pentru fiecare, și o propunere de bun-simț de rezolvare, una care nu presupune reinventarea societății românești, ci doar puțină logică și respect pentru timpul și nervii oamenilor.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Reprezentare schematică a câmpului magnetic al Pământului. Credit: Peter Reid
Una dintre cele mai mari enigme ale fizicii moderne este natura materiei întunecate. Știm că ea există, deoarece efectele sale gravitaționale sunt observate la scara galaxiilor și a întregului univers, iar materia întunecată reprezintă aproximativ un sfert din energia cosmosului. Știm însă foarte puțin despre ceea ce este ea.
Printre candidații considerați cei mai interesanți se numără două particule ipotetice: axionii și fotonii întunecați. În domeniul de mase investigat într-un nou studiu, aceste particule ar fi de aproximativ 19–21 ordini de mărime mai ușoare decât electronul.
Studiu propune o idee interesantă: în loc să construim în laborator un detector enorm pentru a căuta aceste particule, am putea folosi chiar Pământul și câmpul său magnetic ca pe un detector natural de materie întunecată.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
