Hartă a materiei întunecate din universul local. Punctele negre reprezintă galaxii. În galben, filamente de materie întunecate care acționează ca punți ascunse între galaxii. X-ul indică galaxia noastră, Calea Lactee, iar săgețile indică dinamica universului local generată de gravitație.
Credit: Hong et. al., Astrophysical Journal
Deși credem că știm atât de multe despre univers, printre altele știm și că nu știm mai nimic despre 95% despre ceea ce alcătuiește universul: materia întunecată și energia întunecată. În videoclipul de mai jos puteți urmări o scurtă introducere în istoria materiei întunecate, de la creare, la descoperirea acesteia și rolul acesteia în univers.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cosmos
Materie „căzând” într-o gaură neagră (reprezentare grafică)
Cea mai mare parte a ceea ce compune universul constituie un mister pentru noi, căci materia „normală” reprezintă doar 5% din ceea ce există. Materia întunecată, în schimb, ar reprezenta 27% din compoziția universului, deci de 5 ori mai mult. Cum materia întunecată este mult mai prezentă decât cea normală, am putea avea și găuri negre formate exclusiv din acest tip de materie?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cosmos
Teoria cosmologică dominantă este cea bazată pe modelul Big Bang. Universul a apărut acum 13,8 miliarde de ani în condiții neelucidate, iar de atunci, credem, se află în expansiune accelerată. Dar cum știm acest lucru și cât de solide sunt dovezile de care dispunem? În plus, luând în calcul ce știm și ce nu știm, putem vorbi de o criză în cosmologie?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cosmos
Stele din Calea Lactee.
Imaginea este obținută din juxtapunerea mai multor imagini obținute de Telescopul Spațial Hubble în infraroșu și lumină vizibilă
Universul are vârsta de 13,8 miliarde ani ani, iar procesul de formare a stelelor și-a atins maximul acum 11-12 miliarde de ani. Circa 95 % din capacitatea universului de a produce noi stele este epuizată, iar viitorul va fi definit de un număr de stele noi din ce în ce mai mic, marcat de mici evoluții crescătoare generate, de exemplu, de uniri de galaxii. Cum se explică așa ceva?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cosmos
Ce e cu „briza mării”? Da, e la mare, vorbim adesea despre ea, dar de ce se formează? Nu avem acest flux al maselor de aer și-n Capitală. V-ați întrebat asta vreodată? Probabil că nu. A venit timpul 😀
- Detalii
- de: Iosif A.
- Terra
Reprezentare gaură neagră
Credit: Nasa JPL Caltech
Găurile negre sunt, în fapt, pretutindeni în univers, dar sunt și în centrul celor mai multe galaxii. Cum au ajuns acolo?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Univers
Universul observabil este ce putem „vedea” din univers, pornind de la două aspecte: a) lumina călătorește cu apx. 300.000 km/s și b) universul are vârsta de 13,8 miliarde ani.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Univers
Relația „complicată” dintre Terra și Lună face ca satelitul nostru natural să se depărteze încet încet de Pământ. Dar modul în care evoluează sistemul solar nu va permite speciei umane, chiar dacă va supraviețui miliarde de ani, să surprindă modelul decuplării Lunii de planeta noastră...
- Detalii
- de: Iosif A.
- Univers
Când o gigantă roșie orbitează un obiect cosmic foarte dens, ca o pitică albă, poate avea loc un transfer de masă de la prima la a doua
credit: M. Weiss, CXC, NASA
Dacă o stea pierde suficientă masă către o stea-companion, ajunge să nu mai poată susține procese de fuziune nucleară, steaua putând ajunge o pitică maro sau o planetă joviană. Pentru asta, este necesar să fie îndeplinite anumite condiții. Dar descoperiri recente ne arată că asta se întâmplă, în fapt, în univers.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cosmos
Deși găurile negre sunt obiecte cosmice misterioase, care-și nu vor dezvălui niciodată complet secretele cuiva din afara acestora, incredibila ingeniozitate umană și perseverența unor cercetători duc la progrese continue în descrierea și înțelegerea acestora.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cosmos
Clic pe imagine pentru o rezoluție mult superioară
Imaginea superbă de mai sus a Soarelui este, în fapt, rezultatul unui proces de combinare a datelor obținute pe 29 aprilie 2015 de trei instrumente: NuSTAR, Hinode și Solar Dynamics Observatory.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cosmos
Soarele s-a format acum circa 4,6 miliarde de ani și conține 99,8 % din masa sistemului nostru solar. Dar cum putem ști noi când a apărut Soarele?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cosmos
În imagine: Clusterul Fluturelui, unde toate stelele s-au format în aproximativ același timp
Spunem că Soarele are 4,6 miliarde de ani și facem diverse estimări când vorbim despre vârsta altor aștri. Dar cum știm vechimea unei stele? Pentru că stelele nu prezintă un certificat de naștere... Nu e deloc ușor.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cosmos
Putem înțelege mai bine începuturile universului prin intermediul undelor gravitaționale cosmologice
Cum universul a fost inițial foarte mic, undele gravitaționale generate la începuturile timpului trebuie să aibă o frecvență mare. Dar le putem detecta?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Cosmos
Schimbările climatice afectează vremea din diversele zone ale lumii, având efecte precum valurile de căldură extremă durabile.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Terra
