Dacă pui o bucată de metal pe suprafața unui lac, aceasta se va scufunda. Dar gheața, chiar și în cantități mari, precum este cazul ghețarilor, plutește. De ce plutește gheața?

Pe de altă parte, așa cum toți am observat pe timpul iernii, lacurile au tendința de a îngheța la suprafață atunci când temperaturile exterioare ating zero grade Celsius ori sunt mai mici. De ce nu îngheață lacul cu totul? De nu îngheață de la fund către suprafață?

Cele două întrebări din titlu sunt conectate, pentru că explicația are legătură cu modul în care se comportă apa la diverse temperaturi.

Comentarii -

Pământul are o structură pe mai multe straturi, cu proprietăți și compoziție diferită. Straturile Pământului sunt: 1. nucleul intern, de la 5.100 la 6.371 km; 2. nucleul extern, de la 2.900 la 5.100 km; 3. mantaua internă, de la 900 la 2.000 km; o zonă de trecere, de la 400 la 900 km; 4. mantaua externă, de la 40 la 400 km și 5. scoarța terestră, de la 0 la 40 km.

Majoritatea informațiilor pe care le avem despre structura Pământului sunt indirecte, dat fiind faptul că nu avem încă tehnologia de a sonda adâncurile planetei noastre. Cea mai adâncă forare realizată vreodată de om abia a atins 12.262 metri (Gaura de foraj de la Kola, Rusia, cu un diametru de 23 de cm).

Comentarii -

Știm că Pământul se învârte în jurul propriei sale axe. Atunci când e noapte în locul de pe planetă în care ne află, Soarele este de cealaltă parte a planetei. O rotație completă durează 23,934 ore. Dar de se învârte? De ce nu stă nemișcat? Ține de modul în care structurile cosmice se formează, fie că este vorba despre galaxii ori sisteme solare.

Înainte de a vă invita să citiți articolul, vă recomandăm lectura unmătoarelor articole, care explică cum a evoluat universul. Înțelegând povestea nașterii și evoluției universului, explicațiile de mai jos vor fi mult mai ușor de înțeles.

Comentarii -

Particule de energie înaltă lovesc Pământul din toate direcțiile, majoritatea fiind produse de Soare. Dacă nu ar exista câmpul magnetic al Pământului, atunci am fi supuși unor fluxuri de radiații, care, pentru noi, ar fi nocive.

Impactul mult mai serios, pe termen lung, ar consta în eroziunea atmosferei (Citeşte şi: Cum funcţionează atmosfera terestră). Particulele încărcate electric poartă mult mai multă energie cinetică decât particulele fără masă (precum fotonii), așa că, în momentul în care lovesc moleculele de aer, le pot lovi atât de puternic, încât să le arunce în spațiul cosmic. Acest proces este probabil să fi avut deja loc pe planeta Marte, care prezintă dovezi că a avut la un moment dat un câmp magnetic și o atmosferă complexă, deși, în prezent nu prezintă niciuna dintre ele (atmosfera lui Marte are ~1% din densitatea atmosferei noastre).

Comentarii -

Cât de întinsă este atmosfera terestră? Aveţi idee? Până la 10 km? 1.000 km? De ce scade presiunea atmosferică odată cu altitudinea? Ce generează presiunea atmosferică? De ce scade temperatura odată cu altitudinea? De ce sunt zone în care temperatura creşte, în straturile superioare ale atmosferei? Cum a distrus omul stratul de ozon şi de ce este acesta important? Cum se formează aurora boreală/australă? Iată o serie de întrebări la care vom răspunde în articolul de faţă.

Atmosfera terestră este unică în sistemul nostru solar, dat fiind că nicio altă planetă nu dispune de amestecul de gaze, de umiditatea şi căldura pe care le găsim pe Terra. Această combinaţie unică permite existenţa vieţii.

Comentarii -


Uraganul Dorian

Ne-am obişnuit ca în fiecare an să auzim de uragane care lovesc America. Dar de ce nu auzim de uragane care se năpustesc asupra Europei? Pare că Europa are ceva ce America nu are, care o oferă o bine-venită protecţie. Despre ce poate fi vorba?

Dacă nu vă e clar ce este un uragan, începeţi prin a citi articolul nostru despre uragane: Ce este un uragan? şi puteţi continua cu articolul: 10 lucruri pe care nu ştiaţi despre uragane, unde veţi afla şi care este diferenţa dintre uragane, taifunuri şi cicloane.

Comentarii -

 

Incendiile din Pădurea Amazoniană au atras atenția în toată lumea în ultimele zile. Revenirea defrişărilor masive, care scăzuseră cu peste 80% în urma unui vârf în 2004, este alarmantă din mai multe motive. Pădurile tropicale adăpostesc multe specii de plante și animale care nu se găsesc în altă parte a lumii. Ele sunt locuite de indigeni și conțin depozite enorme de carbon, stocate în lemn și alte materii organice, care altfel ar contribui la criza climatică.

Unele relatări media au sugerat că incendiile din Amazonia afectează și rezervele de oxigen atmosferic pe care îl respirăm. Președintele francez a scris pe Twitter că „Pădurea tropicală Amazon - plămânii care produc 20% din oxigenul planetei noastre - a luat foc”.

Comentarii -

Vă invităm la o introducere în clima terestră, în cinci episoade video. În primul episod veţi face cunoştinţă cu forţele din afara planetei; forţe care au un efect direct asupra climei Pământului. De unde vine toată energia care alimentează vremea? Ce cauzează fluxul şi refluxul?

Apoi veţi afla informaţii interesante despre atmosfera terestră. Din ce este făcută atmosfera şi cât de mare este aceasta de fapt? Ce sunt curenţii atmosferici şi care este rolul acestora?

În continuare se va vorbi despre circuitul apei în natură. Cum se formează norii ? Cum circulă curenţii marini?

Vulcanii au un rol important în clima terestră. Chiar dacă pentru noi aceste fenomene par dezastruoase, erupţiile vulcanice au avut, şi au un rol important în stabilitatea climei de pe Pământ.

La prima vedere, Pământul pare responsabil pentru cum arăta viaţa în ziua de astăzi. Dar nu am fi aici fără influenţa pe care a avut-o viaţa asupra Pământului. Haideţi să vedem de ce.

Comentarii -

Lungimea zilei Pământului este în creștere. Când Pământul s-a format acum 4,6 miliarde de ani, ziua avea aproximativ șase ore. După circa 4 miliarde ani viteza de rotație în jurul proprie axe a scăzut simţitor, iar durata unei zile ajunsele la circa 21,9 ore.

Astăzi, ziua medie este de 24 de ore, dar crește cu aproximativ 1,7 milisecunde în fiecare secol.

Comentarii -

Fizicienii a un răspuns simplu la această întrebare: aceștia nu își păstrează forma. Cu toții știm că norii sunt formați din aer cu un conținut ridicat de umiditate. Însă, ce poate fi surprinzător este că și mediul transparent ce înconjoară formațiunile noroase are de obicei același nivel de umiditate. Astfel, în momentul în care urmărești mersul norilor pe cer, nu observi doar niște picături de apă înconjurate de aer uscat, ci o cantitate mare de aer umed din care o anumită fracțiune a trecut prin punctul de condensare și a devenit vizibil.

Comentarii -


Temperaturile pe Terra pe 13 iulie 2019 (grade Celsius)

Activitățile umane influențează clima la scară globală, dar există o serie de mecanisme interconectate care joacă un rol important în evoluția climei.

Nu e nicio îndoială că au fost modificări majore ale climei pe Terra, chiar înainte de apariția speciei umane. În cei 4,6 miliarde de ani de la formare, Terra a cunoscut diverse extreme, de la perioade când suprafața terestră era aproape complet acoperită cu gheață, la perioade când Oceanul Arctic a atins temperaturi de 23 oC.

Schimbările climatice sunt rezultatul interacțiunii dintre mai multe mecanisme, care diferă în magnitudinea efectelor. În ultima sută de ani, totuși, un factor a jucat în mod particular un rol semnificativ în afectarea climei: emisiile de gaze de seră, care au ca efect ridicarea temperaturii globale.

Pentru a descoperi nivelul real al implicării omului, cercetătorii examinează procesele ce duc la schimbarea climei, fie că e vorba de evoluţii naturale, fie că e vorba de activităţi umane, atât în trecut, cât şi în prezent.

În continuare vom explora 10 mecanisme care afectează clima pe Terra. Fiecare are un impact diferit; ordinea în care sunt prezentate nu reflectă importanţa acestora.

Comentarii -

Astronauţii de la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (SSI) par că plutesc în interiorul staţiei, dar care e cauza? Sunt ei într-o zonă fără gravitaţie? La ce altitudine se află SSI faţă de suprafaţa terestră? Stă Staţia Spaţială într-un punct fix deasupra Terrei ori se deplasează? Cu ce viteză? Iată în continuare câteva lucruri despre Staţia Spaţială Internaţională pe care probabil nu le ştii.

Comentarii -

 
Reprezentare 3D a zonei Vrancea, scoțând în evidență blocul litosferic scufundat în manta și cutremurele ce au loc în cadrul acestuia. Credit: mobee.infp.ro

România este o ţară cu potenţial seismic ridicat, cutremurele din secolul al XX-lea ducând la mii de victime. Practic în orice moment se poate produce un cutremur cu magnitudine mai mare de 7 în Zona Seismică Vrancea, la adâncimi între 60 şi 180 km. Pregătirea pentru un astfel de cutremur ar trebui să fie o prioritate pentru autorităţile statului. Iar Zona Vrancea nu este singura în care pot avea loc cutremure cu potenţial distructiv, după cum veţi putea vedea în continuare.

Cutremurul este rezultatul unei eliberări bruşte de energie în scoarţa Pământului, energie creată de mişcări ale plăcilor tectonice, vulcani în activitate, alunecări de teren, explozii nucleare controlate ori nu. La aceste cauze se poate adăuga impactul cu corpuri cosmice, cum ar fi: meteoriţi, comete sau chiar asteroizi. Energia astfel produsă se transmite prin sol prin intermediul undelor seismice.

Comentarii -


Vulcanul Popocatépetl (2012)

Vulcanii au capacitatea de a transforma suprafaţa terestră. În 1963, de exemplu, pescarii din Islanda au putut, practic, fi martorii naşterii unei noi insule în apropierea coastei insulei, denumite Surtsey, ca urmare a activităţii vulcanice. În esenţă, activitatea vulcanică constă în migrarea magmei din interiorul Pământului către suprafaţa crustei terestre. Cauzele formării şi mişcării magmei către suprafaţă sunt: procesele tectonice, căldura internă a Terrei şi mineralele radioactive din interiorul Pământului.

Comentarii -

Am început anul 2016 cu erupţii. Atât în Chile, cât şi în Indonezia au erupt vulcani după mai mult de 10 ani de "hibernare". Asta după ce în aprilie 2015 vulcanul Calbuco, din Chile, a erupt după mai mult de 40 de ani de "linişte", experţii din domeniu emiţând avertizări cu mai puţin de 2 ore înainte de erupţie. Într-o eră a monitorizării globale prin intermediul sateliţilor şi a reţelelor extinse de monitorizare la sol, de ce nu putem încă prezice în mod riguros erupţiile vulcanilor?

Comentarii -


Delphi, Grecia

În ultima decadă a avut loc o revoluţie tăcută în arheologie, în urma căreia arheologii deţin capabilităţi de a vedea prin pământ fără a săpa. Progresele din geofizică, chimia solului şi cu privire la teledetecţie facilitează descoperirea mai rapidă a siturilor străvechi. În acest articol vom vorbi despre şase instrumente utilizate în arheologie pentru identificarea acestor situri.

Comentarii -


Păduche de lemn (Armadillium sp.)

Ținută sub tăcere de mai mulţi ani, descoperirea accidentală a unor specialişti români ce realizau studii geodezice în anul 1986 pentru amplasarea unei termocentrale în apropierea Mării Negre, la Mangalia, Peştera Movile avea să fie considerată una dintre cele mai mari descoperiri ale secolului ce revoluţiona complet teoriile asupra apariţiei vieţii pe pământ.

Comentarii -


Astronauţii de pe Staţia Spaţială Internaţională au privilegiul de a observa Pământul de la sute de kilometri înălţime (între 330 şi 435 km). De acolo, diverse fenomene cu care suntem obişnuiţi par diferite. Iată câteva exemple: furtunile şi fulgerele ce le însoţesc, răsăritul şi apusul, mişcarea stelelor şi a galaxiei noastre, ploaia de meteori sau aurora polară. În plus, astronauţii de pe SSI, atunci când închid ochii, văd flashuri de lumină, cel mai probabil provocate de raze cosmice care interacţionează cu diverse părţi ale corpului implicate în actul vederii.

Comentarii -

Probabil că toţi cititorii acestui site ştiu că apa mărilor şi a oceanelor este sărată. În schimb apa râurilor şi a fluviilor nu este. Unele lacuri au apă dulce, altele apă sărată. Dar de ce este aşa? Ce generează aceste diferenţe? De unde toată sarea aceasta şi de ce ajunge doar în anumite ape?

Comentarii -

În primăvara anului 2010 spărgătorul de gheaţă Polarstern (n.t. în traducere Steaua Polară) s-a întors din apele Pacificului de Sud cu o comoară ştiinţifică - sedimente oceanice provenite dintr-o parte aproape neexplorată anterior din Marea Polară de Sud. Ceea ce pentru un nespecialist arată ca un eşantion de noroi care poate trece neobservat, pentru cercetătorii istoriei geologice reprezintă o arhivă valoroasă din care se poate reconstitui istoria climatică din zonele polare după mai mulţi ani de analize amănunţite.

Comentarii -

HimalayaLanţul muntos Himalaya se întinde pe o distanţă de 2.900 km între India, Pakistan, China şi Nepal şi el este cel mai înalt lanţ muntos de pe planetă. În afară de Muntele Everest, care are o înălţime de 8.848 metri, acest lanţ muntos mai conţine, de asemenea, mai multe vârfuri care depăşesc 8.000 de metri înălţime.

Comentarii -

Fluturele MonarchPe măsură ce învăţăm tot mai multe despre ecosisteme devine tot mai evident că noi nu vom salva Pământul până când nu recunoaştem că planeta noastră este o maşină uriaşă, incredibil de complexă, care poate fi programată. Şi în urma unui studiu intens ea poate fi, de asemenea, reprogramată.

Comentarii -

O iarnă care durează ani întregi nu este doar o problemă în ”Urzeala Tronurilor”. Aproximativ acum 1.500 de ani lumea noastră a fost întoarsă pe dos de o iarnă despre care cei care au trăit-o spuneau că nu se mai sfârşea niciodată. Acum există dovezi ştiinţifice că într-adevăr a existat o iarnă care a durat zece ani.

Comentarii -

Drumul pietruit al giganţilorSierra Club a lansat o selecţie destul de mare a "Celor mai misterioase peisaje de pe Pământ". Peisajele sunt pe cât  de misterioase, pe atât de frumoase. Reperele includ Cascada Însângerată din Antarctica de Est, Lacul Mono din California care pare să aparţină unei lumi mistice şi Lacul Hillier, roz pastelat, din Australia de Vest.

Comentarii -

GaiaÎncălzirea globală ar avea loc şi mai repede dacă pădurile nu şi-ar face simţită prezenţa chiar şi la nivelul norilor. Este oare posibil ca Gaia (zeiţa Pământului la grecii antici) să nu fie chiar atât de neajutorată? Iată ce dezvăluie studiile noi în acest domeniu.

Comentarii -


Dacă găsiţi scientia.ro util, sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()
CoinGate Payment ButtonCriptomonedă
Susţine-ne pe Patreon!