În ultimii ani, locuitorii din Spania, Franța și Regatul Unit au privit spre cer și au văzut un fenomen straniu: răsărituri de un portocaliu intens și ceruri încărcate cu o ceață gălbuie. Aceste ceruri încețoșate depun adesea „ploaie de sânge”, o precipitație de culoare ruginie care lasă un strat fin de praf pe mașini și ferestre.
Aceste evenimente sunt cauzate de nori de praf proveniți din deșertul Sahara, care parcurg mii de kilometri peste Marea Mediterană. Pe măsură ce schimbările climatice modifică cel mai mare deșert al lumii, Europa se regăsește tot mai des în avalul unei crize de mediu în transformare.
Sahara este responsabilă pentru mai mult de jumătate din emisiile totale de praf la nivel global. În condiții de temperaturi ridicate, secetă și vânturi puternice, particulele sunt ridicate la câțiva kilometri în atmosferă și transportate peste continente.
Deși cea mai mare parte a acestui praf se deplasează spre vest, către Americi, o parte se îndreaptă spre nord, către Europa, în special între februarie și iunie. Norii recenți – precum intensul fenomen „Calima”, care acoperă uneori Spania – au ajuns până la Marea Nordului și Scandinavia.
- Detalii
- de: Hossein Hashemi
- Terra
Inundațiile, secetele și valurile de căldură domină în continuare știrile din lume și din Australia. În ultimele zile, sute de incendii de vegetație au izbucnit în sud-estul Australiei în timpul unui val de căldură extrem. Iar comunitățile din nordul statului Queensland au fost lovite de ploi torențiale și inundații bruște provocate de fostul ciclon tropical Koji. Este al șaptelea ciclon din acest sezon.
În spatele acestor dezastre se află o influență mai profundă și mai puțin vizibilă: schimbările continue ale ciclului global al apei. Acesta este procesul prin care apa se evaporă, cade sub formă de ploaie sau zăpadă și apoi se evaporă din nou. Cel mai recent raport al nostru arată cum modificările temperaturii aerului, umidității și precipitațiilor s-au combinat pentru a amplifica dezastrele legate de apă în 2025.
- Detalii
- de: Albert Van Dijk
- Terra
Acum zece ani, liderii lumii au făcut un pariu istoric. Acordul de la Paris din 2015 a urmărit să pună omenirea pe o traiectorie care să evite schimbările climatice periculoase. Un deceniu mai târziu, odată cu încheierea celei mai recente conferințe climatice de la Belém, Brazilia, fără acțiuni decisive, putem spune în mod definitiv că omenirea a pierdut acest pariu.
Încălzirea globală va depăși 1,5°C în câțiva ani. Lumea va deveni mai turbulentă și mai periculoasă. Așadar, ce urmează după eșec?
- Detalii
- de: James Dyke și Johan Rockström
- Terra
Credit: VC
Când vorbim despre apă în sistemul solar, instinctiv ne gândim la Terra, cu oceanele sale care acoperă peste 70% din suprafață. Totuși, datele furnizate de misiunile NASA și de alte programe dedicate cercetării apei din sistemul solar arată că planeta noastră este departe de a fi corpul cel mai bogat în apă. Sub crustele înghețate ale unor sateliți ai planetelor gigante se ascund oceane uriașe, uneori de câteva ori mai mari decât cele terestre.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Terra
O cameră de pe satelitul Terra al NASA a surprins această imagine a norilor de deasupra Oceanului Indian de Sud.
Credit: NASA/JPL-Caltech
Norii se formează atunci când vaporii de apă (gaz) se transformă în picături de apă (lichid). Aceste picături de apă se formează pe particule foarte mici, precum particule de praf, care plutesc în aer.
- Detalii
- de: NASA
- Terra
Creșterea proiectată a temperaturilor în România. Orizont - 2070
Criza climatică și de sănătate în 5 cifre:
1. Mortalitatea cauzată de căldură în România a crescut cu circa 8% în perioada 2013-2022 comparativ cu perioada 2003-2012.
2. Până în 2040, 50% din populația urbană din România va fi afectată de valuri de căldură extreme.
3. Sistemul de avertizare din România permite existența „ferestrelor de risc” de 3-5 °C în care populația este expusă riscului termic fără avertizări.
4. Trei sisteme vitale sub atacul căldurii: sistemul cardiovascular, cel respirator și cel nervos.
5. Decesele asociate căldurii înregistrate la persoanele cu vârsta de peste 65 de ani au atins cel mai înalt nivel înregistrat în 2023 în Europa, cu 167% mai mare decât în 1990-1999.
- Detalii
- de: Dr. Adina Eliza Croitoru și dr. Valentin-Veron Toma
- Terra
Creșterea proiectată a temperaturilor în România. Orizont - 2070
- Detalii
- de: Dr. Mihaela Caian și dr. Cătălin Lazăr
- Terra
Dacă Terra se rotește cu o viteză uriașă în jurul propriei axe, de ce nu simțim această mișcare? De ce nu suntem aruncați în spațiu de forța centrifugă? Cât de repete ar trebui să se învârtă Terra în jurul proprie axe pentru a ne expulza în spațiu?
Viteza de rotație a Terrei
Pământul se rotește în jurul propriei axe în aproximativ 23 de ore, 56 de minute și 4 secunde – o durată cunoscută sub numele de zi siderală. Această mișcare imprimă o viteză diferită fiecărui punct de pe suprafața planetei, în funcție de latitudinea la care se află, dată fiind forma de geoid a Pământului.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Terra
Ceea ce numim „criza apei” este, de fapt, o criză culturală și politică.
În această vară, în anumite regiuni din Anglia au fost anunțate interdicții privind folosirea furtunurilor. După cea mai secetoasă primăvară din ultimul secol, Agenția pentru Mediu a emis o avertizare de risc mediu de secetă, iar Yorkshire Water a introdus restricții începând cu vineri, 11 iulie.
Povestea este cunoscută: precipitații reduse, rezervoare care se golesc și apeluri reînnoite la reținere: faceți dușuri mai scurte, nu udați gazonul, opriți robinetul când vă spălați pe dinți.
Aceste apeluri la responsabilitate individuală reflectă o viziune mai largă asupra apei: că toți oamenii, de pretutindeni, se confruntă cu aceeași criză și că mici gesturi personale reprezintă un răspuns semnificativ. Dar dacă această narațiune, oricât de familiară ar fi, ascunde mai mult decât dezvăluie?
- Detalii
- de: Filippo Menga
- Terra
Zonele urbane din întreaga lume, inclusiv în România, se confruntă cu provocări tot mai mari în gestionarea apelor pluviale, evidențiate de creșterea numărului de incidente de inundații și poluare a apei.
Sistemele tradiționale de gestionare a apelor pluviale se dovedesc inadecvate în fața urbanizării și a schimbărilor climatice. Aceste presiuni creează necesitatea urgentă de a adopta o abordare integrată a managementului apelor pluviale urbane care încorporează strategic infrastructura verde-albastră și soluțiile bazate pe natură.
- Detalii
- de: Dan Rădulescu
- Terra
Evenimentele meteorologice extreme care cresc în frecvență din cauza schimbărilor climatice afectează diferite regiuni ale planetei la diferite niveluri, precum și adaptabilitatea societăților locale. Astfel răsare întrebarea – în ce țări ar trebui să „scăpăm” sau mai realistic vorbind, unde am resimți cel mai puțin efectele schimbărilor climatice?
Pe baza unui indice global de adaptare, România se află pe poziția 79 (vulnerabilitate) și 84 (grad de pregătire) din 182 de țări analizate. Vecinii unguri se află pe locul 34 din 182, în timp ce Austria se află pe 7.
- Detalii
- de: dr. Bogdan Antonescu
- Terra
Privind evoluția consumului intern și a capacităților instalate în România, apare un paradox greu de ignorat: deși rețeaua națională (SEN) dispune în 2025 de peste 19.000 MW instalați – mai mult decât în 2021 sau 2023, importurile de energie electrică sunt în creștere. Această aparentă contradicție ridică o întrebare firească: de ce este nevoie să importăm energie, dacă avem un program de producție mai ridicat?
- Detalii
- de: Alexandru Ciocan
- Terra
Pe 19 iulie 2013, Pământul a fost fotografiat din două zone ale sistemului solar, din apropierea planetei Mercur (naveta spațială Cassini) și a planetei Saturn (naveta spațială Messenger).
În contextul scrierii articolului despre cum se măsoară durata unei zile, mi s-a părut interesant și următorul aspect: ziua solară (rotația planetei noastre în jurul propriei axe în raport cu Soarele) are exact 24 de ore. Cum este posibil? De unde această potrivire uimitoare?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Terra
Modul în care producem și consumăm în prezent alimente are un impact major asupra mediului. La nivel global, agricultura este responsabilă pentru mai mult de 20% din emisiile de gaze cu efect de seră și folosește peste 70% din toată apa dulce extrasă din râuri, lacuri și pânza freatică. Este principalul factor care determină despădurirea și poluarea cu nutrienți, în mare parte din cauza scurgerilor de îngrășăminte. Toate acestea reprezintă o amenințare serioasă pentru ecosisteme.
- Detalii
- de: Michalis Hadjikakou și Brett A Bryan
- Terra
A tot „rulat” recent o știre cu potențial de clickbait - că Terra se învârte mai repede decât de obicei și oamenii de știință nu știu de ce. Este vorba despre o milisecundă și jumătate, vorbind despre rotația planetei în jurul propriei axe în raport cu Soarele (24 de ore); nu prea poți observa asta, dar, desigur, pentru cercetători are altă relevanță. Pe de altă parte, de la formarea planetei, viteza de rotație în jurul propriei axe s-a tot diminuat: de la 19 ore acum 1-2 miliarde de ani, la 23 de ore în Jurasic (circa 200 milioane de ani). În prezent însă, Pământul se rotește mai rapid decât în ultimii 50 de ani, ceea ce a dus la zile mai scurte cu până la 1,5 milisecunde.
Mai interesant mi s-a părut însă următorul subiect: cum măsurăm, în fapt, cât durează o zi pe Terra? De unde știm cât anume durează până face Pământul o rotație completă? Ce înseamnă o rotație completă? La urma urmelor Terra este un punct de materie în univers, prins în jocul gravitațional universal, dar cu influențe majore ale Soarelui, cel mai masiv corp cosmic apropiat, dar și ale materiei din galaxia noastră, Calea Lactee, ceea ce face ca planeta noastră să aibă o traiectorie complicată, dacă desenăm, de exemplu, deplasarea în cadrul galaxiei. Pe de altă parte, Terra nu este fixă, ci se rotește în jurul Soarelui. Când se termină o rotație completă?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Terra
Dacă apreciezi articolele SCIENTIA, sprijină site-ul cu o donație! |
Clic pe imagine pt. detalii.