Lumea este foarte caldă. Nu doar că vedem temperaturi record, dar recordurile sunt doborâte cu diferențe record. În septembrie am avut o temperatură medie globală preliminară cu 1,7 °C peste nivelurile preindustriale. Este cu 0,5°C peste recordul anterior.
De ce este lumea atât de atât de fierbinte acum? Iată șase factori care contribuie la temperaturile ridicate globale, dintre care schimbările climatice sunt principalul motiv.
1. El Niño
Un motiv pentru căldura excepțională este că ne aflăm în plin El Niño, care încă se dezvoltă. În timpul El Niño, vedem încălzirea oceanului de suprafață peste mare parte din Pacificul tropical. Această încălzire și efectele El Niño în alte părți ale lumii ridică temperaturile medii globale cu aproximativ 0,1 până la 0,2 °C.
Ținând cont de faptul că tocmai am ieșit dintr-o triplă La Niña, care răcește ușor temperaturile medii globale, și de faptul că acesta este primul El Niño major în opt ani, nu este surprinzător că vedem temperaturi neobișnuit de ridicate în prezent.
Cu toate acestea, El Niño singur nu este suficient pentru a explica temperaturile atât de ridicate.
2. Poluarea în cădere
Poluarea aerului (rezultat al activităților umane) răcește planeta și a compensat o parte din încălzirea cauzată de emisiile de gaze cu efect de seră ale umanității. Au existat eforturi pentru a reduce această poluare; din 2020 există un acord internațional de reducere a emisiilor de dioxid de sulf din industria navală globală.
S-a speculat că acest aer mai curat a contribuit la căldura recentă, în special în regiunile record-calde din Atlanticul de Nord și Pacific, cu trafic maritim ridicat.
Este probabil ca acest lucru să contribuie la temperaturile extrem de ridicate la nivel global, dar numai de ordinul a sutimilor de grad. Analize recentă sugerează că efectul acordului de transport maritim din 2020 este o încălzire suplimentară de 0,05 °C până în 2050.
3. Creșterea activității solare
În timp ce scăderea nivelului de poluare înseamnă că mai multă energie a Soarelui ajunge la suprafața Pământului, cantitatea de energie pe care o emite Soarele este ea însăși variabilă. Există diferite cicluri solare, dar un ciclu de 11 ani este cel mai relevant pentru clima actuală.
Soarele devine mai activ, după un minim la sfârșitul anului 2019. Acest lucru contribuie, de asemenea, într-o măsură la creșterea temperaturilor globale. În general, creșterea activității solare contribuie cel mult cu sutimi de grad la căldura globală recentă.
4. Vaporii de apă rezultați în urma erupției Hunga Tonga
La 15 ianuarie 2022, vulcanul subacvatic Hunga Tonga – Hunga Haʻapai a erupt în Oceanul Pacific de Sud, trimițând cantități mari de vapori de apă în atmosfera superioară. Vaporii de apă sunt un gaz cu efect de seră, astfel încât creșterea concentrației sale în atmosferă în acest fel intensifică efectul de seră.
Chiar dacă erupția a avut loc în urmă cu aproape doi ani, încă are un mic efect de încălzire asupra planetei. Cu toate acestea, ca și în cazul reducerii poluării și al creșterii activității solare, vorbim de sutimi de grad.
5. Ghinionul
Vedem o variabilitate a temperaturilor globale de la un an la altul chiar și fără factori precum El Niño sau schimbări majore ale poluării. O parte din motivul pentru care luna septembrie a fost atât de caldă constă în faptul că sistemele meteorologice (mișcarea maselor de aer cald și rece) au fost în locul potrivit pentru a încălzi suprafața pământului.
Când avem sisteme persistente de înaltă presiune asupra regiunilor terestre, așa cum s-a văzut recent în locuri precum Europa de Vest și Australia, vedem creșterea temperaturilor locale și condiții pentru căldură peste mediile perioadei.
Pe măsură ce apa necesită mai multă energie pentru a se încălzi și oceanul se mișcă, nu vedem același răspuns rapid la temperaturile de la suprafața apelor atunci când avem sisteme de înaltă presiune.
Poziționarea sistemelor meteorologice care încălzesc multe zone terestre, împreună cu căldura oceanică persistentă, reprezintă probabil o contribuție la căldura medie globală.
6. Schimbările climatice
De departe, cel mai mare contributor la anomalia globală de +1,7 °C în reprezintă schimbările climatice cauzate de om. În general, efectul omului asupra climei a însemnat o încălzire globală de aproximativ 1,2 °C.
Rata record a emisiilor de gaze cu efect de seră înseamnă că ar trebui să ne așteptăm ca încălzirea globală să accelereze.
În timp ce emisiile de gaze cu efect de seră produse de om explică tendința observată la temperaturile din septembrie de-a lungul mai multor decenii, ele nu explică cu adevărat diferența mare față de septembrie trecut (când efectul de seră a fost aproape la fel de puternic ca și astăzi) și septembrie 2023.
O mare parte din diferența dintre anul acesta și anul trecut are legătură cu trecerea de la La Niña la El Niño și cu poziționarea sistemelor meteorologice.
Rezultatul: trebuie să accelerăm acțiunile climatice
Septembrie 2023 arată că, odată cu o combinație de schimbări climatice și alți factori, putem avea temperaturi alarmant de ridicate.
Aceste anomalii pot părea a fi peste nivelul de încălzire globală de 1,5 °C menționat în Acordul de la Paris, dar este vorba despre menținerea încălzirii globale pe termen lung la niveluri scăzute și nu despre temperaturile din anumite luni.
Dar vedem că efectele schimbărilor climatice se manifestă din ce în ce mai clar.
Țările cele mai vulnerabile suferă cele mai mari consecințe, în timp ce națiunile mai bogate continuă să emită cea mai mare parte a gazelor cu efect de seră.
Omenirea trebuie să accelereze calea către „zero net” (echilibrul dintre cantitatea de emisii produse și cele eliminate din atmosfera, pentru a reduce încălzirea globală) pentru a preveni mai multe temperaturi globale care să bată recordurile și evenimente extreme dăunătoare.
→ Citește și: Cum sunt generate valurile de căldură persistente
Traducere și adaptare după 6 reasons why global temperatures are spiking right now, de Andrew King (Senior Lecturer in Climate Science, The University of Melbourne)
