Respingerea socială şi suferinţa pot avea efecte similare cu tăieturile şi vânătăile şi dacă am înţelege de ce lucrurile se petrec astfel, viaţa noastră s-ar putea schimba radical. Dar de ce cuvintele ne afectează în aceeaşi măsură în care o fac bâtele şi pietrele? În continuare, o explicaţie.
- Detalii
- Scris de: Lisa Raffensperger
Cu toţii ne dorim să luăm o decizie înţeleaptă ori de câte ori este posibil. Dar, aşa cum subliniază revista "Psychology Today", cu cât avem la dispoziţie mai multă informaţie, cu atât este mai dificil să luăm o decizie.
- Detalii
- Scris de: Thorin Klosowski
Joao Correia şi colegii săi de la Universitatea din Maastricht, Olanda au făcut un pas înainte în drumul către un deziderat despre care deocamdată se vorbeşte doar în filmele şi romanele science-fiction: citirea gândurilor exclusiv pe baza activităţii cerebrale.
- Detalii
- Scris de: Douglas Heaven
Excluderea socială ca o strategie de pedepsire ajută la explicarea evoluţiei abilităţilor de colaborare, conform unui studiu publicat în Proceedings of Royal Society B. şi realizat de către Tatsuya Sasaki, care desfăşoară studii de cercetare post-doctorat la Viena.
- Detalii
- Scris de: Phys.org
O poveste frumoasă poate da culoare unei prezentări, unui articol sau unei conversaţii. Dar de ce se întâmplă acest lucru? Cofondatorul paginii web de social media Buffer, Leo Widrich, ne explică de ce relatarea unei povestiri are un impact atât de puternic.
- Detalii
- Scris de: Leo Widrich
Se spune că ochii sunt ferestrele sufletului. Cu toate acestea, pentru a-şi forma o idee reală despre intenţia unei persoane, conform celor relatate de doi cercetători de la UC Santa Barbara, cel mai bun loc pentru a verifica acest lucru este chiar sub ochi.
- Detalii
- Scris de: Phys.org
Au bărbaţii o disponibilitate înnăscută de a-şi trata nepoţii ca fiind mai importanţi decât proprii copii? Un antropolog (Universitatea din Utah) a efectuat o analiză matematică care ar putea explica de ce unii bărbaţi se ataşează mai mult de copiii unei sore.
- Detalii
- Scris de: Keith Veronese
Ce aţi spune dacă ar fi posibil să ne transferăm amintirile pe un alt dispozitiv? Vom putea vreodată să recreăm un anumit creier sau să ne transferăm experienţele? Cercetările recente sugerează că această idee extraordinară ar putea fi posibilă.
- Detalii
- Scris de: Randal A. Koene
Una din marile enigme ale neurologiei este modul în care creierul codifică gânduri, percepţii şi amintiri la nivel celular. Unele dovezi sugerează că ansambluri de neuroni constituie fiecare informaţie, dar nimeni nu ştie cum arată acestea sau cum se formează.
- Detalii
- Scris de: Anne Trafton
Tot mai multe studii legate de formarea deprinderilor şi voinţă ne arată că pentru a ne îmbunătăţi starea generală fizică şi psihică e de ajutor să ne formăm o nouă deprindere. Orice exerciţiu sănătos practicat cu regularitate poate fi util.
- Detalii
- Scris de: Jason Shen
Cercetătorii din domeniul neuroştiinţelor au descoperit că aria lui Broca constă de fapt din două subunităţi, fiecare dintre acestea având propria funcţie. Una are rol în procesarea limbajului, iar cealaltă se pare că participă la funcţiile cognitive generale.
- Detalii
- Scris de: Anne Trafton
Un studiu realizat recent dezvăluie că sărăcia îi determină pe oameni să se concentreze asupra obiectivelor pe termen scurt, ignorându-le între timp pe cele pe termen lung. Să fie de vină personalitatea celor în nevoie ori sărăcia în sine? Detalii pe această temă, în continuare.
- Detalii
- Scris de: Bob Yirka
Să faci cunoştinţă cu oamenii poate fi foarte incomod, mai ales atunci când conversaţia stagnează. Conversaţia de socializare poate funcţiona o perioadă, însă se va sfârşi probabil cu o tăcere stânjenitoare. Aşadar, ce spunem când nu ştim ce să spunem?
- Detalii
- Scris de: Gretchen Rubin
Este un lucru binecunoscut că atunci când copiii îşi formează grupuri de prieteni, câţiva dintre cei amatori să se integreze în grup ajung să fie respinşi. S-au făcut multe studii psihologice în domeniu, toate concentrându-se pe sentimentele celor respinşi.
- Detalii
- Scris de: Christian Jarrett
O echipă de cercetători de la Univ. din Chicago afirmă că oamenii, atunci când gândesc în prima limbă străină învăţată, mai puţin familiară în comparaţie cu limba maternă, sunt imuni la două tendinţe prezente în mod obişnuit în procesul de decizie.
- Detalii
- Scris de: Christian Jarrett