Pentru mulţi ani, brainstormingul a fost un mod foarte popular de generare a ideilor noi în grup, cu precădere în grupurile de afaceri. Brainstormingul tradiţional este ineficient, dar procesul poate fi optimizat pentru a produce mai multe idei de înaltă calitate.
Reglajul fin al brainstormingului: Cum să stimulezi creativitatea în grupuri
Această practică a persistat în ciuda constatărilor multor studii cu privire la soluţiile produse în grup, care se dovedeau a fi mai puţine şi mai puţin creative decât cele emise de cei care lucrau pe cont propriu. Aceste rezultate creau confuzie: suntem obişnuiţi să gândim că "multe mâini fac munca mai uşoară" şi că "două capete sunt mai bune decât unul".
Cercetările arătau însă că multe mâini şi multe capete creează nervozitate, lene şi blocaje (pentru o dezbatere mai profundă vezi: Brainstorming Reloaded - Brainstormingul reîncărcat). În fapt, oamenii au rezultate mai bune pe cont propriu în producerea de idei noi, decât intr-un grup de brainstorming.
Este un lucru extrem de încurcat. Ceea ce vedem din cercetarea creativităţii este că ideile mari provin de multe ori din interconectarea a două idei mediocre. Cu alte cuvinte: brainstormingul ar trebui totuşi să funcţioneze.
Brainstorming-ul electronic şi brainwritingul
O nouă orientare în cercetarea productivităţii ideilor este că brainstormingul este o tehnică bună, însă are nevoie de un pic de reglaj de fineţe.
Două variante noi şi promiţătoare sunt "brainwritingul" şi "brainstormingul electronic". În ambele cazuri se folosesc regulile de bază ale brainstormingului, dezvoltate cu aproape o jumătate de secol în urmă de directorul de publicitate, Alex Faickney Osborn:
Nu criticaţi.
Concentraţi-vă pe cantitate.
Combinaţi şi îmbunătăţiţi ideile produse de alţii.
Notaţi orice idee care vă vine în minte, indiferent cât de fantezistă este.
Ideea destul de simplă din brainstormingul electronic constă în faptul că se face online, folosind orice fel de metodă de conversaţie pe Internet, ca Microsoft Messenger, de exemplu. Singura cerinţă este ca toţi participanţii să urmărească celelalte idei, pe măsură ce acestea se derulează pe ecran.
Brainwritingul, pe de altă parte, este un pic mai de modă veche, presupunând ca participanţii să stea împreună şi să-şi noteze ideile pe câte un fluturaş. Fluturaşii sunt puşi apoi în centrul mesei pentru ca ideile să fie văzute de ceilalţi. Conversaţia este interzisă.
Un nou studiu a comparat aceste două tehnici şi a constatat că brainstormingul electronic produce cele mai non-redundante idei noi (Michinov, 2012).
Dezavantajul metodei brainwriting este că fiecare persoană trebuie să se apropie şi să adune alte idei, iar oamenii nu fac asta atât de mult cât ar trebui.
Prin contrast, brainstormingul electronic permite ca (forţează, chiar) fiecare membru să vadă ceea ce spune celălalt, cu efort minim sau fără niciun efort. Aceasta înseamnă că grupul se expune unui flux de idei, cu foarte puţin efort.
În forma sa de vârf, acesta înlătură unele dintre problemele brainstormingului de tip faţă-în-faţă. Atunci când se face online, membrii grupului nu trebuie să mai aştepte ca ceilalţi să termine de vorbit şi se preocupă mai puţin de faptul că sunt evaluaţi (în plus ei nu trebuie să fie din aceeaşi ţară!).
Acest lucru ne poate ajuta eventual să ne explicăm de ce oamenii declară că brainstormingul electronic este o experienţă satisfăcătoare.
Un sfat final: cercetarea în domeniul brainstormingului electronic sugerează că cele mai bune rezultate sunt obţinute în grupuri de cel puţin 8 persoane.
Traducere de Maricica Botescu după the-brainstorming-tweak-how-to-boost-creativity-in-groups, cu acordul autorului.
