Există multe ipoteze în ceea ce privește originea vieții. Toate se lovesc însă de un paradox al naturii comparabil cu celebra întrebare cu oul și găina. Cum este posibil ca aminoacizii și nucleotidele să fi apărut înaintea catalizatorilor care contribuie la formarea lor?
- Detalii
- de: Bianca Mocanu
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Zborul viitorului se dorește a fi ecologic, confortabil și mai puțin zgomotos. Pentru a atinge această țintă, totuși, este nevoie de un efort uriaș din partea inginerilor pentru a proiecta concepte structurale noi. Mai multe, în articolul care urmează.
- Detalii
- de: Bianca Mocanu
- Ştiri tehnologie
Una dintre cele mai zguduitoare descoperiri din fizică – neutrinii care circulă cu o viteză mai mare decât cea a luminii – rezistă şi după alte 2 săptămâni de observaţii. Cercetătorii sunt acum atât de încrezători, încât le vor trimite către o revistă peer-reviewed spre publicare.
- Detalii
- de: Lisa Grossman
- Ştiri ştiinţă. Fizică
Acum câteva milioane de ani, Plasmodium falciparum - parazitul care cauzează cele mai multe cazuri de malarie - a trecut la oameni de la primate. Ştim acest lucru de câteva decenii, dar în tot acest timp am dat vina pe o specie greşită de maimuţe antropoide.
- Detalii
- de: Ed Yong
- Ştiri. Medicină - corpul uman
O echipă de cercetători de la Spitalul Pediatric din Boston a dezvoltat o nouă metodă de administrare lentă a anestezicelor. Ideea ar putea revoluţiona nu numai modul în care este tratată durerea din timpul operaţiei şi cea postoperatorie, ci şi durerea cronică.
- Detalii
- de: Flavia Claudia Ţîmpu
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Faptul că unii nou-născuţi nu reacţionează corespunzător la anumite vaccinuri le este cunoscut medicilor şi cercetătorilor de ceva vreme. Cauzele acestui lucru au rămas neelucidate. Citiţi o posibilă explicaţie a slabei reacţii la vaccinuri a nou-născuţilor.
- Detalii
- de: Flavia Claudia Ţîmpu
- Ştiri. Medicină - corpul uman
Omul de Neanderthal a dispărut în urmă cu aproximativ 30.000 de ani, cu 15.000 după ce omul modern a ajuns şi s-a stabilit pe acest continent. Deci o lungă bucată de timp indivizii celor două specii au trăit în acelaşi areal.
- Detalii
- de: Raul Sandu
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Cercetători de la University of London au descoperit că oamenii ale căror familii au trăit la oraş de multe generații au o rezistenţă mai mare împotriva bolilor cauzate de bacterii decât cei ai căror strămoşi locuiau în sate sau așezări izolate.
- Detalii
- de: Silvia Borlea
- Ştiri ştiinţă. Biologie
În spatele recunoaşterii unui chip stă un proces complex, care este acum mai bine înţeles datorită descoperirii făcute de echipa oftalmologului Steven Dakin de la University College din Londra. Mai multe detalii, în cele ce urmează.
- Detalii
- de: Flavia Claudia Ţîmpu
- Ştiri. Medicină - corpul uman
Oamenii de ştiinţă au descoperit faptul că memoria vine în pachete mici şi au constatat acest lucru făcându-i pe şoareci să creadă că au fost teleportaţi. Citiţi în continuare despre un experiment în urma căruia a fost evidenţiat caracterul discret al memoriei.
- Detalii
- de: Esther Inglis-Arkell
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Un grup de oameni de ştiinţă construieşte cel mai malefic program din lume. Nu e vorba de scenariul unui film de categoria a doua. O echipă de la Institutul Rensselaer aduce răul în lumea virtuală, în speranţa că va dezlega secretele moralităţii umane.
- Detalii
- de: Lauren Davis
- Ştiri tehnologie
Cercetătorii au identificat 10 gene care le permit populaţiilor tibetane să trăiască la mari altitudini, dezvoltând procese metabolice mai eficiente. O înţelegere detaliată a acestor schimbări ar putea conduce la crearea de terapii pentru diverse afecţiuni cardio-respiratorii.
- Detalii
- de: Răzvan Moldoveanu
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Cum sunt afectate produsul intern brut şi inflaţia de o creştere temporară a ratei dobânzii sau de o reducere a impozitelor? Ce se întâmplă dacă o bancă centrală face o schimbare permanentă în ţinta de inflaţie sau un guvern îşi modifică obiectivele pentru balanţa bugetară?
- Detalii
- de: Nobel Foundation
- Premiul Nobel
Un grup de la Universitatea Washington aduce indicii care susţin că greutatea păsărilor zburătoare este limitată de incapacitatea acestora de a-şi înlocui penele de zbor destul de repede. Cele mai grele păsări zburătoare în prezent sunt lebedele de 15 kg.
- Detalii
- de: Mihnea Maftei
- Ştiri ştiinţă. Biologie
Chiar dacă până acum în facultăţile de medicină şi nu numai ni se spunea că murim cu aceleaşi celule ale inimii cu care ne naştem, se pare totuşi că lucrurile nu stau aşa şi că celulele inimii se pot diviza. Un studiu publicat în revista ”Science” confirmă acest fapt.
- Detalii
- de: Camelia Uilecan
- Ştiri ştiinţă. Biologie
