Azi a fost prezentat în presă un mic război al adreselor între Biroul Electoral Central și STS. Într-o adresă transmisă STS, BEC încearcă să dea o lecție de limba română celor de la STS, care, chipurile, nu înțeleg cum funcționează acordul substantivului cu adjectivul.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Propoziţia „Această propoziţie este falsă" este un paradox, după cum probabil ştiţi ori v-aţi dat deja seama. De ce este un paradox? Pentru că dacă este adevărată (adică, aşa cum spune, este falsă), atunci este falsă. Iar dată este falsă, atunci înseamnă că este adevărată. Şi cercul vicios continuă.
Iată un alt exemplu, mai aproape de viaţa cotidiană. Un român spune: „Toţi românii sunt mincinoşi". Dacă propoziţia este adevărată, asta înseamnă că şi cel care a făcut afirmaţia este mincinos, deci când a spus că „toţi românii sunt mincinoşi" a minţit. Dar dacă a minţit, înseamnă că este adevărat contrariul: nu toţi românii sunt mincinoşi. Dar dacă nu toţi românii sunt mincinoşi asta înseamnă că e posibil ca românul care a spus propoziţia să nu fi minţit, ci să fi spus adevărul. Şi ajungem la pasul 1 din nou, intrând în acelaşi cer vicios.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Dacă obişnuiţi să citiţi articolele scientia.ro, cu siguranţă aţi întâlnit acest verb, „a colapsa”. Există o problemă: deşi îl folosim ori de câte ori este nevoie, conform dicţionarelor limbii române verbul „a colapsa” nu există! Şi ar trebui să existe!
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
În contextul tensiunilor dintre SUA şi Iran, preşedintele Donald Trump a luat în calcul atacarea de către Forţele Armate ale SUA a unor ţinte din Iran, dar a renunţat la atac cu puţin timp înainte de lansarea acestuia. Titlul de pe site-ul G4Media.ro, pe care-l vedeţi mai sus, conţine următoarea sintagmă, pe care vrem s-o analizăm azi: „atacuri punctuale”.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Într-un articol de câteva zile publicat pe Hotnews.ro se pot citi următoarele:
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Conform Dicţionarului Limbii Române, DEX 2009:
DIÁSPORĂ s. f. 1. Totalitatea comunităților evreiești dispersate ca urmare a distrugerii Ierusalimului și alungării populației de către Nabucodonosor II, regele Babilonului. 2. P. ext. Grup etnic aflat în afara granițelor țării de origine. [Pr.: di-a-] – Din fr. diaspora.
Presa românească, pentru motive neclare, preferă varianta „diaspora", în exprimări de genul „românii din diaspora". Iată mai jos un text de astăzi de pe site-ul Digi24.ro, dar această formă este larg răspândită.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Astăzi a apărut următorul titlu pe Hotnews.ro: PSD a angajat lobby-ști la Bruxelles pentru a-și spăla imaginea.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Ok, probabil că titlul nu are sens, la prima citire, dar suntem aici să-l explicăm. Pe măsură ce ştirile ce au legătură cu securitatea informatică au devenit la ordinea zilei, dat fiind că de multe ori ne privesc pe toţi, ca utilizatori de dispozitive electronice, limbajul utilizat pentru a ne transmite aceste ştiri este, pe alocuri, comic şi ridicol. Un exemplu este formula uzitată frecvent „cod maliţios".
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
MODURILE ŞI TIMPURILE VERBALE
A. MODURILE PERSONALE
❶ MODUL INDICATIV
TIMPUL PREZENT
|
Persoana |
A ALERGA (conjugarea I; -a) |
A TĂCEA (conjugarea a II-a; -ea) |
A FACE (conjugarea a III-a; -e) |
A HOTĂRÎ (conjugarea a IV-a; -î) |
A FI (conjugarea a IV-a; -i) |
|
(I) Eu |
alerg |
tac |
fac |
hotărăsc |
sunt |
|
(a II-a)Tu |
alergi |
taci |
faci |
hotărăşti |
eşti |
|
El / Ea |
aleargă |
tace |
face |
hotărăşte |
este |
|
Noi |
alergăm |
tăcem |
facem |
hotărâm |
suntem |
|
Voi |
alergaţi |
tăceţi |
faceţi |
hotărâţi |
sunteţi |
|
Ei / Ele |
aleargă |
tac |
fac |
hotărăsc |
sunt |
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
O sintagmă care arată înalta pregătire a vorbitorului este „status quo". Problema este că este incorect în această formă, corect fiind „statu-quo". Iar pronunţia corectă este „statu cvo". În presa românească formula „status quo" este de găsit adesea, probabil pentru că aceasta este varianta folosită în limba engleză.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Diligenţă este un termen destul de prezent în „spaţiul public", dar pare că este puţin înţeles de către vorbitori. Şi, în parte, este de înţeles de ce este aşa, pentru că acest cuvânt are o evoluţie interesantă în dicţionare, iar sensul de bază utilizat într-o anumită comunicare este uneori greu de identificat.
Iată câteva exemple recente, din ultimele 6 luni, din presa românească.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Iată un cuvânt al cărui plural pune unele probleme românilor! Nivel. Care e varianta corectă de plural? „Nivele" sau „niveluri"? Răspunsul este: depinde...
Iată două exemple greşite din presa recentă:
„Obiectivul acestei investiţii este de a dezvolta competenţe de leadership strategic, de conducere şi de motivare a angajaţilor, pe trei nivele ierarhice diferite, respectiv first line management în producţie, specialişti şi middle management.". Sursa: DCNews
„Apartamentul este situat pe două nivele, dispune de 400 mp utili împărţiţi în cinci camere". Sursa: Capital
DCNews este unul din ziarele cel mai prost scrise. Greşelile de exprimare abundă. În fraza de mai sus sunt multiple probleme, cum se poate observa uşor, o primă vedere. Amestecul de cuvinte în română şi engleză este uluitor, nu? Dar asta e presa modernă :) Să ne întoarcem la „nivel".
Iată ce spune DOOM 2 (2005):
nivél (înălțime, stadiu, treaptă) s. n., pl. nivéluri / nivéle
nivélă (instrument) s. f., g.-d. art. nivélei; pl. nivéle
Un pic confuză explicaţia din DOOM 2, pentru că lasă nelămurită întrebarea dacă putem spune în ambele feluri, atât „nivele", cât şi „niveluri" pentru a exprima pluralul lui „nivel".
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Una dintre luptele pe care le duc zilnic jurnaliştii români este cea cu limba română. Una dintre dificultăţile evidente este să articuleze „nou-venit". Iată două exemple din presa din ultimele zile:
„Suveranul Pontif a pledat pentru deschidere față de noii veniți și pentru speranță.". Sursa: DCNews.
„Noii veniți Achim și Golofca, titulari împotriva lui Keșeru". Sursa: GSP (da... jurnaliştii de sport nu sunt jurnalişti, ştiu...).
Care e problema cu „noii veniţi"? În fapt este vorba de un cuvânt compus dintr-un adverb, nou, şi un adjectiv, venit, care se scrie cu cratimă, „nou-venit".
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Una dintre cele mai răspândite formulări lipsite de orice logică, atât în vorbirea curentă, cât mai ales în documentele oficiale ale administraţiei publice ori locale este „A lua la cunoştinţă", uneori cu versiunea şi mai ridicolă „A lua la cunoştiinţă".
Uzul asiduu face dificilă „reprofilarea" vorbitorilor, am observat, la varianta corectă „Am luat cunoştinţă de". Sună ciudat în primă instanţă, dar obişnuinţa vine cu repetiţia :)
Aşadar, în esenţă:
A lua cunoştinţă
Folosire greşită: Am luat la cunoştinţă (uneori cunoştiinţă) conţinutul documentului.
Folosire corectă: Am luat cunoştinţă de conţinutul documentului.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
„A experia” este un verb pe care nu-l veţi găsi în dicţionarele limbii române. Sunt două abordări posibile: (1) dacă nu există în dicţionar, nu are rost să ne batem cu el şi (2) dacă acest cuvânt este utilizat şi nu există un sinonim pentru el, probabil că în viitor îşi va face loc şi în dicţionare şi, una peste alta, îl putem utiliza. Limba este un organism viu, iar dicţionarele de multe ori nu ţin pasul cu limba vorbită.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Dacă apreciezi articolele SCIENTIA, sprijină site-ul cu o donație! |
Clic pe imagine pt. detalii.