Folosirea expresiilor din limba latină nu sunt doar un semn al erudiției. Uneori simplifică vorbirea, alteori s-au impus în uz și este dificil să le ocolești (exemplu: persona non-grata). Este important ca atunci când le utilizați, să știți care este sensul acestora și cum trebuie folosite în propoziție/frază.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Accentul se referă la intensitatea cu care se pronunță un cuvânt. În limba română accentul nu are un loc fix în propoziție/frază, cum este cazul cu limba franceză, putând cădea pe orice silabă.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
În articolul publicat azi de Agerpres „zombie” par să iasă din pământ... Dar avem o problemă: în limba română se scrie „zombi”, nu „zombie”.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Unii copii se miră de această ciudățenie a limbii române, și anume că un cuvânt se termină cu trei „i”. Cu certitudine pentru cineva neobișnuit cu această situație, pare straiu. Un străin, de exemplu, care învață limba română, probabil se va mira de modul anevoios în care construim cuvintele.
Iată când și de ce scrie „copiii” cu trei de „i”.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Am văzut recent scris la intrarea într-un bloc: „Asigurați-vă că a-ți plătit întreținerea pentru luna în curs!”. Merita adăugat: „Ați plăti întreținerea la timp e o îndatorire cetățenească!”. Dar a doua parte nu a fost pe anunț, e invenția noastră.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Limba română pare un subiect greu de stăpânit pentru mulți jurnaliști români. Folosirea corectă a lui „decât” dă bătăi de cap multora. Iată în exemplul de mai sus un extras dintr-un articol publicat astăzi de Agenția Națională de Presă Agerpres: „dar condamnarea nu se referă decât la reînregistrarea ca agent străin...”. Ce a dorit să spună jurnalistul care a scris articolul, într-o exprimare artificială, este că respectiva condamnare a fost decisă ca urmare a neînregistrării ca agent străin a Mariei Butina, un cetățean rus care a încercat să influențeze politica americană.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Astăzi a apărut pe Hotnews un articol, a cărui parte de început o puteți vedea mai sus. O supoziție, și anume că secția specială poate fi folosită ca instrument de presiune politică, este argumentată cu ajutorul unui „exemplu concret”.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
NASA, care contorizează numărul asteroizilor, a identificat până astăzi aproape 800 de mii de asteroizi (795.893). Dar numărul real este mult mai mare...
Cei trei termeni provoacă de multe ori confuzie. Iată care este diferența dintre: „meteor”, „meteorit” și „meteoroid”.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
În urmă cu 10 ani am scris un articol, dorit exhaustiv, cu 38 de reguli de folosire a virgulei în limba română. Articolul a avut un succes neaşteptat (peste un milion de accesări), fiind preluat (fără acordul nostru, fireşte :)) de ziare, unele universităţi sau bloguri personale. Acel articol a fost scris pe baza lecturii cărţilor de gramatică publicate la acea vreme.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Azi a fost prezentat în presă un mic război al adreselor între Biroul Electoral Central și STS. Într-o adresă transmisă STS, BEC încearcă să dea o lecție de limba română celor de la STS, care, chipurile, nu înțeleg cum funcționează acordul substantivului cu adjectivul.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Propoziţia „Această propoziţie este falsă" este un paradox, după cum probabil ştiţi ori v-aţi dat deja seama. De ce este un paradox? Pentru că dacă este adevărată (adică, aşa cum spune, este falsă), atunci este falsă. Iar dată este falsă, atunci înseamnă că este adevărată. Şi cercul vicios continuă.
Iată un alt exemplu, mai aproape de viaţa cotidiană. Un român spune: „Toţi românii sunt mincinoşi". Dacă propoziţia este adevărată, asta înseamnă că şi cel care a făcut afirmaţia este mincinos, deci când a spus că „toţi românii sunt mincinoşi" a minţit. Dar dacă a minţit, înseamnă că este adevărat contrariul: nu toţi românii sunt mincinoşi. Dar dacă nu toţi românii sunt mincinoşi asta înseamnă că e posibil ca românul care a spus propoziţia să nu fi minţit, ci să fi spus adevărul. Şi ajungem la pasul 1 din nou, intrând în acelaşi cer vicios.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Dacă obişnuiţi să citiţi articolele scientia.ro, cu siguranţă aţi întâlnit acest verb, „a colapsa”. Există o problemă: deşi îl folosim ori de câte ori este nevoie, conform dicţionarelor limbii române verbul „a colapsa” nu există! Şi ar trebui să existe!
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
În contextul tensiunilor dintre SUA şi Iran, preşedintele Donald Trump a luat în calcul atacarea de către Forţele Armate ale SUA a unor ţinte din Iran, dar a renunţat la atac cu puţin timp înainte de lansarea acestuia. Titlul de pe site-ul G4Media.ro, pe care-l vedeţi mai sus, conţine următoarea sintagmă, pe care vrem s-o analizăm azi: „atacuri punctuale”.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Într-un articol de câteva zile publicat pe Hotnews.ro se pot citi următoarele:
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Conform Dicţionarului Limbii Române, DEX 2009:
DIÁSPORĂ s. f. 1. Totalitatea comunităților evreiești dispersate ca urmare a distrugerii Ierusalimului și alungării populației de către Nabucodonosor II, regele Babilonului. 2. P. ext. Grup etnic aflat în afara granițelor țării de origine. [Pr.: di-a-] – Din fr. diaspora.
Presa românească, pentru motive neclare, preferă varianta „diaspora", în exprimări de genul „românii din diaspora". Iată mai jos un text de astăzi de pe site-ul Digi24.ro, dar această formă este larg răspândită.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
