NASA, care contorizează numărul asteroizilor, a identificat până astăzi aproape 800 de mii de asteroizi (795.893). Dar numărul real este mult mai mare...
Cei trei termeni provoacă de multe ori confuzie. Iată care este diferența dintre: „meteor”, „meteorit” și „meteoroid”.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În urmă cu 10 ani am scris un articol, dorit exhaustiv, cu 38 de reguli de folosire a virgulei în limba română. Articolul a avut un succes neaşteptat (peste un milion de accesări), fiind preluat (fără acordul nostru, fireşte :)) de ziare, unele universităţi sau bloguri personale. Acel articol a fost scris pe baza lecturii cărţilor de gramatică publicate la acea vreme.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Azi a fost prezentat în presă un mic război al adreselor între Biroul Electoral Central și STS. Într-o adresă transmisă STS, BEC încearcă să dea o lecție de limba română celor de la STS, care, chipurile, nu înțeleg cum funcționează acordul substantivului cu adjectivul.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Propoziţia „Această propoziţie este falsă" este un paradox, după cum probabil ştiţi ori v-aţi dat deja seama. De ce este un paradox? Pentru că dacă este adevărată (adică, aşa cum spune, este falsă), atunci este falsă. Iar dată este falsă, atunci înseamnă că este adevărată. Şi cercul vicios continuă.
Iată un alt exemplu, mai aproape de viaţa cotidiană. Un român spune: „Toţi românii sunt mincinoşi". Dacă propoziţia este adevărată, asta înseamnă că şi cel care a făcut afirmaţia este mincinos, deci când a spus că „toţi românii sunt mincinoşi" a minţit. Dar dacă a minţit, înseamnă că este adevărat contrariul: nu toţi românii sunt mincinoşi. Dar dacă nu toţi românii sunt mincinoşi asta înseamnă că e posibil ca românul care a spus propoziţia să nu fi minţit, ci să fi spus adevărul. Şi ajungem la pasul 1 din nou, intrând în acelaşi cer vicios.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Dacă obişnuiţi să citiţi articolele scientia.ro, cu siguranţă aţi întâlnit acest verb, „a colapsa”. Există o problemă: deşi îl folosim ori de câte ori este nevoie, conform dicţionarelor limbii române verbul „a colapsa” nu există! Şi ar trebui să existe!
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În contextul tensiunilor dintre SUA şi Iran, preşedintele Donald Trump a luat în calcul atacarea de către Forţele Armate ale SUA a unor ţinte din Iran, dar a renunţat la atac cu puţin timp înainte de lansarea acestuia. Titlul de pe site-ul G4Media.ro, pe care-l vedeţi mai sus, conţine următoarea sintagmă, pe care vrem s-o analizăm azi: „atacuri punctuale”.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Într-un articol de câteva zile publicat pe Hotnews.ro se pot citi următoarele:
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Conform Dicţionarului Limbii Române, DEX 2009:
DIÁSPORĂ s. f. 1. Totalitatea comunităților evreiești dispersate ca urmare a distrugerii Ierusalimului și alungării populației de către Nabucodonosor II, regele Babilonului. 2. P. ext. Grup etnic aflat în afara granițelor țării de origine. [Pr.: di-a-] – Din fr. diaspora.
Presa românească, pentru motive neclare, preferă varianta „diaspora", în exprimări de genul „românii din diaspora". Iată mai jos un text de astăzi de pe site-ul Digi24.ro, dar această formă este larg răspândită.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Astăzi a apărut următorul titlu pe Hotnews.ro: PSD a angajat lobby-ști la Bruxelles pentru a-și spăla imaginea.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Ok, probabil că titlul nu are sens, la prima citire, dar suntem aici să-l explicăm. Pe măsură ce ştirile ce au legătură cu securitatea informatică au devenit la ordinea zilei, dat fiind că de multe ori ne privesc pe toţi, ca utilizatori de dispozitive electronice, limbajul utilizat pentru a ne transmite aceste ştiri este, pe alocuri, comic şi ridicol. Un exemplu este formula uzitată frecvent „cod maliţios".
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
MODURILE ŞI TIMPURILE VERBALE
A. MODURILE PERSONALE
❶ MODUL INDICATIV
TIMPUL PREZENT
Persoana |
A ALERGA (conjugarea I; -a) |
A TĂCEA (conjugarea a II-a; -ea) |
A FACE (conjugarea a III-a; -e) |
A HOTĂRÎ (conjugarea a IV-a; -î) |
A FI (conjugarea a IV-a; -i) |
(I) Eu |
alerg |
tac |
fac |
hotărăsc |
sunt |
(a II-a)Tu |
alergi |
taci |
faci |
hotărăşti |
eşti |
El / Ea |
aleargă |
tace |
face |
hotărăşte |
este |
Noi |
alergăm |
tăcem |
facem |
hotărâm |
suntem |
Voi |
alergaţi |
tăceţi |
faceţi |
hotărâţi |
sunteţi |
Ei / Ele |
aleargă |
tac |
fac |
hotărăsc |
sunt |
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
O sintagmă care arată înalta pregătire a vorbitorului este „status quo". Problema este că este incorect în această formă, corect fiind „statu-quo". Iar pronunţia corectă este „statu cvo". În presa românească formula „status quo" este de găsit adesea, probabil pentru că aceasta este varianta folosită în limba engleză.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Diligenţă este un termen destul de prezent în „spaţiul public", dar pare că este puţin înţeles de către vorbitori. Şi, în parte, este de înţeles de ce este aşa, pentru că acest cuvânt are o evoluţie interesantă în dicţionare, iar sensul de bază utilizat într-o anumită comunicare este uneori greu de identificat.
Iată câteva exemple recente, din ultimele 6 luni, din presa românească.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Iată un cuvânt al cărui plural pune unele probleme românilor! Nivel. Care e varianta corectă de plural? „Nivele" sau „niveluri"? Răspunsul este: depinde...
Iată două exemple greşite din presa recentă:
„Obiectivul acestei investiţii este de a dezvolta competenţe de leadership strategic, de conducere şi de motivare a angajaţilor, pe trei nivele ierarhice diferite, respectiv first line management în producţie, specialişti şi middle management.". Sursa: DCNews
„Apartamentul este situat pe două nivele, dispune de 400 mp utili împărţiţi în cinci camere". Sursa: Capital
DCNews este unul din ziarele cel mai prost scrise. Greşelile de exprimare abundă. În fraza de mai sus sunt multiple probleme, cum se poate observa uşor, o primă vedere. Amestecul de cuvinte în română şi engleză este uluitor, nu? Dar asta e presa modernă :) Să ne întoarcem la „nivel".
Iată ce spune DOOM 2 (2005):
nivél (înălțime, stadiu, treaptă) s. n., pl. nivéluri / nivéle
nivélă (instrument) s. f., g.-d. art. nivélei; pl. nivéle
Un pic confuză explicaţia din DOOM 2, pentru că lasă nelămurită întrebarea dacă putem spune în ambele feluri, atât „nivele", cât şi „niveluri" pentru a exprima pluralul lui „nivel".
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Una dintre luptele pe care le duc zilnic jurnaliştii români este cea cu limba română. Una dintre dificultăţile evidente este să articuleze „nou-venit". Iată două exemple din presa din ultimele zile:
„Suveranul Pontif a pledat pentru deschidere față de noii veniți și pentru speranță.". Sursa: DCNews.
„Noii veniți Achim și Golofca, titulari împotriva lui Keșeru". Sursa: GSP (da... jurnaliştii de sport nu sunt jurnalişti, ştiu...).
Care e problema cu „noii veniţi"? În fapt este vorba de un cuvânt compus dintr-un adverb, nou, şi un adjectiv, venit, care se scrie cu cratimă, „nou-venit".
- Detalii
- Scris de: Iosif A.