Clişee ale limbii române moderne

Cuvintele au înţelesuri, iar limba este făcută pentru a comunica. Banal, nu? Lucrurile nu stau chiar aşa... Nenumărate şabloane s-au instalat în discursul modern, făcând limba de neînţeles. Mai jos puteţi citi despre câteva dintre clişeele limbii române moderne.

de: Iosif A.
Dificultăţi ale limbii române

„A învesti” vs „a investi”

A învesti şi a investi sunt două cuvinte care au sensuri diferite.
A învesti înseamnă a acorda în mod oficial un drept, un titlu, o demnitate.
A investi are sensul de a face o investiţie, a plasa un capital, a cheltui bani pentru ceva.
După cum se observă, sensurile sunt diferite. Prin urmare, aceste verbe nu pot fi folosite la întâmplare, căci utilizându-l pe unul în locul celuilalt se pot crea confuzii ori exprimări ridicole.

de: Iosif A.
Dificultăţi ale limbii române

„Se merită” ori „nu mă risc”?

Până de curând verbul „a merita" era unul mediocru, nebăgat în seamă, aproape marginalizat. De mai bine de un an însă, nu ştiu prin ce mecanism obscur, a reuşit să se impună. Aşa că astăzi, dacă vrei să-ţi ajuţi un coleg cu un sfat, în funcţie de experienţa avută, îi spui „Se merită!" ori „Nu se merită". Desigur, dacă „nu se merită", tonul trebuie să fie grav, iar mimica sugestivă...

de: Iosif A.
Dificultăţi ale limbii române

Criza economică - o metaforă

În prima zi când o jurnalistă „postrevoluţionară" de la Antena3 a aflat că în lume s-a ivit o criză economică, a invitat un „analist" pe care l-a abordat abrupt cu întrebarea: „Ce înseamnă, concret, criza pentru noi?". Insul a început să rostească vorbe, să spună fraze lungi, să avertizeze populaţia, să certe guvernul care nu a luat măsuri. Dar domnişoara nu era recentă într-ale meseriei, aşa că nu s-a lăsat păcălită: „Spuneţi-ne ce ni se va întâmpla! Concret!". Nimic... În final, am văzut-o nefericită. Insul nu-i spusese „concret" ce e criza. Oare de ce? Să nu fi avut nicio idee?

de: Iosif A.
Dificultăţi ale limbii române

Excesul de „absolut” în limbajul cotidian

Într-o vreme mai totul începea cu „deci". Orice introducere era „concluzionată" cu „deci, ce vreau să vă spun...". Astăzi un nou cuvânt poluează aproape orice exprimare: absolut.  Este prezent în formulări din cele mai diverse. Auzim că unul este „absolut de acord cu propunerea de modificare a Constituţiei", iar altul spune că valoarea leului este „absolut normală". Neaga nu a avut „absolut nici un conflict cu Lăcătuş", Realitatea ne anunţă că aseară a fost „lider absolut de audienţă". Un paragraf de lege s-a dovedit „absolut inutil", iar despre Mitoşeru aflu că este „absolut plictisitor". În numai câteva minute de butonat telecomanda descoperi că mai totul este absolut, că nimic nu mai este ordinar.

de: Iosif A.
Dificultăţi ale limbii române

Preşedinţie vs preşidenţie

Atât de răspândită este folosirea termenului „preşidenţie" ori a variantei „preşedenţie", încât chiar şi preşedintele în exerciţiu, Traian Băsescu, se foloseşte de „preşidenţie" pentru a face referire la instituţia prezidenţială. Nu mai vorbesc despre jurnalişti, care - mulţi dintre ei - năuciţi de lupta lor pentru adevăr, folosesc limba română grăbit şi de foarte multe ori incorect. Numai că această exprimare, „preşidenţie", nu este corectă. Termenul potrivit este „preşedinţie", pentru simplul motiv că este un derivat al cuvântului „preşedinte". Dacă am fi avut „preşidente", atunci am fi avut şi „preşidenţie".

de: Iosif A.
Dificultăţi ale limbii române

Adverbe/ adjective fără grade de comparaţie

Nu am să insist asupra greşelilor de folosire a adjectivelor / adverbelor prezentate mai jos. Ce trebuie reţinut este că acestea nu suportă grade de comparaţie; prin urmare, evitaţi să adăugaţi particule cum sunt: mai, cel mai etc.

de: Iosif A.
Dificultăţi ale limbii române

Pleonasme: copie xerox

În ziarul Gândul găsesc că „Persoanele juridice titulare ale unui contract de leasing financiar pentru o cladire sau un teren trebuie sa se prezinte la sediile Directiilor de Taxe si Impozite cu urmatoarele documente: declaratia tip de impunere, contractul de leasing financiar in original si copie xerox, dovada inregistrarii bunului in contabilitate, schita terenului sau a cladirii si certificatul unic de inregistrare in original si copie xerox". Las deoparte faptul că în 2009 un ziar ce se consideră elitist nu e în stare să publice varianta electronică  folosindu-se de diacritice.
de: Iosif A.
Dificultăţi ale limbii române

Pleonasme: cel mai extraordinar

Pe site-ul revistei Ştiinţă şi Tehnică aflu că „Teoria Generală a Relativităţii reprezintă însă poate cel mai extraordinar exemplu de izbândă totală a gândului". O fi, nu o fi aşa, nu discut, dar mă întreb: chiar cel mai extraordinar? Se întâmplă ca extraordinar să nu aibă grad de comparaţie, conţinând în sine superlativul. 
de: Iosif A.
Dificultăţi ale limbii române

Pleonasme: mare geniu

În revista Descoperă, citesc aici următorul titlu: A fost Einstein ultimul mare geniu? Şi geniu, şi mare? Geniu se referă la o capacitate creatoare extraordinară ori la o persoană cu o astfel de capacitate. Geniu este unul dintre acele cuvinte care exprimă anumite însuşiri în cel mai înalt grad, iar orice element de întărire este inutil, ba mai mult, pleonastic.
de: Iosif A.
Dificultăţi ale limbii române

Familiar vs Familial

Dacă afirmăm că „filozofia lui Schopenhauer ne este familiară”, spunem în fapt că ne este cunoscută, apropiată, inteligibilă. Dacă, în schimb, zicem că ne este familială, vom comite o greşeală, folosind impropriu termenul familial, care are sensul de „legat de familie, privitor la familie”. Putem afirma, de pildă, că „Neînţelegeri familiale m-au oprit de la candida pentru postul de director”.
de: Iosif A.
Dificultăţi ale limbii române

„Literar” vs „Literal”

Literar se referă la literatură. Literal, în schimb, semnifică „literă cu literă, cuvânt cu cuvânt”.

de: Iosif A.
Dificultăţi ale limbii române

„Original” vs „Originar”

Adeseori aceşti termeni se folosesc în mod greşit, original în locul lui originar şi invers. Deşi sunt foarte apropiate ca pronunţie, au sensuri complet diferite.

Original are sensul de nou, neimitat după altcineva ori personal, pe când originar înseamnă atât „dintr-un anume loc”, cât şi „iniţial, în forma de început”.

Pentru o explicaţie detaliată a celor doi termeni puteţi consulta Dicţionarul Limbii Române.

de: Iosif A.
Dificultăţi ale limbii române

Din punct de vedere moral...

Au fost alegeri (30.12.2008). Partidul Social Democrat a căștigat mai multe voturi decât Partidul Democrat Liberal, dar mai puține mandate în parlament. Președintele PSD, Mircea Geoană, spune că este câștigătorul moral al alegerilor. Emil Boc, președintele PDL, spune că din punct de vedere moral, PDL are dreptul la impunerea prim-ministrului. Ce caută cuvântul moral în atare exprimări? Ce vor să spună respectivii politicieni folosind cuvântul moral în contextele arătate?

de: Iosif A.
Dificultăţi ale limbii române

39 de pleonasme

Iată în continuare o serie de 39 de pleonasme pe care le puteţi auzi în mod curent în discuţii banale, într-un supermarket, dar şi la televizor ori la radio. Dacă mai cunoașteți şi alte pleonasme decât cele menţionate mai jos, nu ezitaţi să le menţionaţi la comentarii.

de: Iosif A.
Dificultăţi ale limbii române

Pagina 11 din 12

Dacă apreciezi articolele SCIENTIA, sprijină site-ul cu o donație!



Te poate interesa și:


Clic pe imagine pt. detalii.

CE CĂRȚI CITESC:

• „Principele” de Nicolò Machiavelli (finalizată: 3☆/5)
• „Zorii tuturor lucrurilor. O nouă istorie a omenirii” de D. Graeber și D. Wengrow (finalizată:5☆/5)
• „Elefantul din creier” de Kevin Simler și Robin Hanson (fără note:3☆/5)
• „Trebuie să-ți schimbi viața” de Peter Sloterdijk (fără note:4☆/5)
• „Apeirogon” de Colum McCann (fără note:5☆/5)

Tag:   carti-note-lectura