În vechime, în spaţiul Carpatic, pe ambii versanţi ai lanţului de munţi se găseau numeroase mânăstiri în care vieţuiau sihaştri-isihaşti carpatici care aveau unele cunoștințe de fitoterapie. Într-o ţară acoperită în proporţie de aproximativ 80% de păduri, cu sate rare, ierni grele şi lungi, iarna mai ales, datorită lipsei fructelor şi legumelor verzi, lipsa de vitamine era acută, iar în absenţa din alimentaţie a vitaminei C, oamenii acelor timpuri se îmbolnăveau de scorbut.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Astăzi ministrul învăţământului, doamna Ecaterina Andronescu, este întrebat frontal: „Ştiţi că veţi fi remaniată?". În partea de jos a ecranului televizorului stă scris: „Ecaterina Andronescu va fi remaniată". Ministrul nu ştie că va fi „remaniat". Dar ce ne interesează e alt lucru: cum să „remaniezi" un ministru?
Poţi remania cabinetul primului-ministru, guvernul, o instalaţie, o maşină ori un material; ce poate însemna însă „remanierea" doamnei Andronescu? Îi vor face modificări ale coafurii? O vor transforma în bărbat? Nu ştim sigur. Trimiteţi un e-mail către Antena3 pentru a afla...
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Adeseori auzim cum unii, ne mai suportând nu ştiu ce mârlănie ori socotind că lucrurile au mers prea departe, au „refulat". Ce vor să spună? Adică au explodat, au dat pe afară, nu au mai putut înghiţi şi s-au dezlănţuit într-o tiradă de vorbe aspre ori, cine ştie? au administrat şi nişte palme. Desigur, folosirea acestui verb - cred ei - dă un aer intelectual vorbitorului şi chiar dacă acesta vorbeşte despre înjurături, acest verb dă totuşi o notă de nobleţe discuţiei. Ori poate nu...
Problema? Una neînsemnată: „a refula" nu înseamnă ce cred ei că înseamnă. Verbul pe care ar trebui să-l folosească este „a defula".
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
După cum unii dintre dumneavoastră ştiu, din când în când Consiliul Naţional al Audiovizualului, cu ajutorul Institutului de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al.Rosetti", realizează o monitorizare a unor televiziuni şi posturi de radio, pentru a determina calitatea limbii vorbite. Monitorizarea se concretizează într-un raport privind calitatea limbii române folosite în audiovizual.
Pentru cei preocupaţi cât de cât de acest subiect şi care, prin urmare, sesizaţi adesea greşeli de folosire a limbii române de către jurnalişti, rezultatele monitorizării, cuprinse într-un raport (pe care îl puteţi citi AICI) nu vor constitui o surpriză.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Există mai mulţi termeni folosiţi în neurologie, pe care îi prezentăm mai jos, ce indică o deteriorare ori o incapacitate a unei funcţii neurologice, fie că e vorba de pierderea vorbirii, a limbajului, memoriei ori a unei alte abilităţi. Găsiţi mai jos scurte explicaţii privind principalii termeni folosiţi pentru exprimarea deficitului în neurologie şi pe care ar trebui să-i înţelegeţi, în special dacă aveţi de gând să citiţi vreo carte care are ca subiect neurologia ori creierul uman.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Teoria atomistă îşi are originea în Grecia antică, în jurul anului 400 îHr. Fondatorul acestei teorii a fost filozoful grec Leucip. Aceasta a fost dezvoltată de alţi filozofi greci: Democrit, Epicur şi Lucreţiu. În esenţă, această teorie susţinea că lumea este făcută din elemente fundamentale, care nu pot fi divizate, numite atomi.
În limba română cuvântul „atom” provine din fr. atome < lat. atomus < gr. atomos. Atomos înseamnă în limba greacă indivizibil, format fiind din a- (nu) şi tomos (tăind).
Atomos - care nu poate fi tăiat; tomos vine de la temnein (a tăia).
Aşadar, altfel spus, atom este acel lucru ce nu mai poate separat, tăiat în mai multe bucăţi, spart etc.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Termenul cacofonie nu are legătură cu excrementele. Cacofonii nu sunt doar alipiri de cuvinte de genul „merge ca calul”, ci orice asociaţie neplăcută de sunete.
Cacofonie este un neologism format din gr. kakos - urât, rău şi gr. phone - sunet. Antonimul lui kakos este gr. kallos - frumos, particulă cu ajutorul căreia se formează calofil - iubitor de frumos ori caligrafie - scrierea îngrijită.
Cacofonii sunt, de exemplu, şi „am lovit cucu cu cureaua” ori „am găsit zăbala la laviţa din bucătăria veche”. Repetiţiile supărătoare de silabe asemănătoare produc prin urmare cacofonii.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
HIV este abrevierea pentru „Virusul Imunodeficienţei Umane", din eng.„human immunodeficiency virus".
SIDA este abrevierea pentru „Sindromul Imunodeficienţei Dobândite", venind din eng. „Acquired Immune Deficiency Syndrome".
HIV este denumirea dată unui virus care prin slăbirea sistemului imunitar uman poate duce la deces. Un purtător al virusului HIV nu este în mod automat bolnav de SIDA.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Iată următoarele fraze:
„Einstein, asemenea majorităţii fizicienilor, credea că universul este static",
„Einstein, asemenea majorităţii fizicienilor, credeau că universul este static",
„Einstein făcea parte dintre acei fizicieni care credea că universul este static",
„Einstein făcea parte dintre acei fizicieni care credeau că universul este static".
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Care este forma corectă: „Muzeul de istorie al Bucureştiului" ori „Muzeul de istorie a Bucureştiului"? Răspunsul este: depinde. Dacă vrem să vorbim despre muzeul de istorie care este situat în oraşul Bucureşti, atunci vom spune „Muzeul de istorie al Bucureştiului". Dacă, în schimb, ne referim la un muzeu care etalează pagini din istoria oraşului Bucureşti, atunci vom spune „Muzeul de istorie a Bucureştiului".
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
„Care" ori „pe care"? - iată dubiul pe care mulţi îl au atunci când contextul impune folosirea lui „care"...
Una dintre cele mai frecvente greşeli de vorbire întâlnite astăzi este legată de folosirea pronumelui relativ „care" la acuzativ. De multe ori auzim exprimări de genul:
„Soluţiile care le propunem sunt...",
„Banii care i-am cerut nu au fost niciodată daţi" ori
„În sfârşit, am găsit factura care o căutam".
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Mulţi consideră că folosirea lui „doar" şi a lui „decât" este la libera alegere a vorbitorului. În consecinţă, unii spun: „Am decât o sută de lei. Mă poţi împrumuta?" ori „Vreau decât să fiu ascultat". În aceste cazuri ar trebui, în fapt, folosit „doar": „Am doar o sută de lei" ori „Vreau doar să fiu ascultat".
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Adeseori, în mod greşit, aceste cuvinte sunt folosite ca şi cum ar însemna acelaşi lucru ori diferenţele dintre sensurile celor doi termeni ar fi nesemnificative.
Astronomia, succint spus, este o ştiinţă care studiază mişcările, structura şi evoluţia corpurilor cereşti, Universul în totalitatea lui.
Astrologia, în schimb, este o pseudoştiinţă care pretinde că poate prezice destinul şi caracterul omului după poziţia şi mişcarea aştrilor.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
1.
Sacul şi sacoşa sunt rupte.
Sacul şi sacoşele sunt rupte.
Sacul şi geamantanul sunt rupte.
Sacul şi geamantanele sunt rupte.
Regula este: când subiectul multiplu este exprimat prin substantive nume de lucruri de genuri diferite, dintre care unul la masculin singular, numele predicativ se pune la feminin plural.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Dacă apreciezi articolele SCIENTIA, sprijină site-ul cu o donație! |
Clic pe imagine pt. detalii.