Experţii se întreabă dacă, într-adevăr, creierul uman încetineşte odată cu vârsta. Chiar există un declin constant odată cu vârsta? Unii experţii în lingvistică sunt de părere că acest lucru nu se întâmplă, ei evidenţiind în schimb beneficiile experienţei. După ei, testele folosite anterior pentru a proba declinul cognitiv al celor ce îmbătrânesc nu demonstrează în realitate decât efectele faptului de a avea mai multe informaţii de procesat.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Un nou studiu realizat pe 3.305 de participanţi la un joc online sugerează că vârsta maximă a performanţei cognitiv-motorii este de 24 de ani. Constatarea aparţine unuia dintre primele studii care au utilizat puterea aşa-numitelor "volume mari de date": seturi de date care sunt atât de numeroase, că este nevoie de calculatoare specializate pentru a le procesa (Thompson și colaboratorii, 2014).
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
„A experia” este un verb pe care nu-l veţi găsi în dicţionarele limbii române. Sunt două abordări posibile: (1) dacă nu există în dicţionar, nu are rost să ne batem cu el şi (2) dacă acest cuvânt este utilizat şi nu există un sinonim pentru el, probabil că în viitor îşi va face loc şi în dicţionare şi, una peste alta, îl putem utiliza. Limba este un organism viu, iar dicţionarele de multe ori nu ţin pasul cu limba vorbită.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Credit imagine: sivandogan1212.deviantart.com
Gândirea critică (sau inteligentă) nu e totuna cu criticismul. Gândirea critică presupune by default o atitudine curioasă sau investigativă. Nu deţinem răspunsuri şi nu suntem înţelepţi, ci căutăm cu atenţie răspunsuri şi devenim treptat mai înţelepţi. Avem o atitudine de modestie în raport cu realitatea. Ceea ce nu înseamnă că nu ştim nimic. Am rezervele mele vizavi de celebra maxima a lui Socrate „ştiu că nu ştiu nimic”.
- Detalii
- de: Seramis Sas, Ph.D
- Psihologie
Simona Halep
Credit imagine: wikipedia commons
În ciuda mai multor studii care îi arată beneficiile, mulţi dintre cei care ar putea folosi metoda descrisă mai jos nu o cunosc şi, ca atare, nu o aplică.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Psihologie
Acesta e un scurt text despre gene şi determinism biologic versus cultural. Tu eşti purtător de gene. Iar dacă ai un copilaş, el este, de asemenea, purtător de gene (şi aripioare de îngeraş). El poartă 50 la sută de la mamă şi 50 la sută de la tată. El e o combinaţie de mami şi tati, care, la rândul lor, sunt combinaţii de bunici şi bunice, care…
Determină ele, genele, personalitatea, temperamentul sau inteligenţa copilaşului tău? Da şi nu.
- Detalii
- de: Seramis Sas, Ph.D
- Psihologie
M-am întâlnit mai adineauri cu James J. Gross de la Stanford University. Mi-a povestit despre cum oamenii îşi reglează stările emoţionale. Nu ştiu de ce, dar m-a rugat să împărtăşesc cu tine câteva idei. Dacă nu vrei să afli de la mine, preferând izvorul, poţi lectura articolul dumnealui publicat în Review of General Psychology (1998). E un articol de referinţă, fiind citat, conform Google Scholar, de 3153 de ori.
- Detalii
- de: Seramis Sas, Ph.D
- Psihologie
Companiile investesc în publicitate, mizând pe un tip de euristică specific minţii umane, ca să crească şansele alegerii anumitor produse ale lor, în dauna altora concurente. Când noi, oamenii, facem evaluări/alegeri, mintea apelează nu la o evaluare pas cu pas, ci la o evaluare bazată pe euristică. Euristica e o scurtătură mentală folosită pentru a rezolva probleme sau pentru a lua decizii. Ea operează cu o cantitate minimă de informaţii pentru a rezolva o problemă oarecare.
- Detalii
- de: Seramis Sas, Ph.D
- Psihologie
Concepţia potrivit căreia hipnoza e o stare de transă e una dintre cele mai răspândite şi mai durabile mituri în psihologia populară, alături de altele, precum inteligenţa multiplă sau stilurile de învăţare (Lilienfeld et al., 2009). Aş rămâne perplex dacă un student mi-ar spune „nu există hipnoză, dar există sugestibilitate”. În schimb, nu mă miră să tot întâlnesc noţiunea de „transă hipnotică” folosită uzual de studenţi, dar şi de foarte mulţi specialişti.
- Detalii
- de: Seramis Sas, Ph.D
- Psihologie
Animalele sunt dezbrăcate (exceptându-le pe cele pe care le "îmbrăcăm" noi, oamenii). Pentru zeci de mii de ani şi noi, oamenii, am fost dezbrăcaţi. Ce s-a întâmplat? De ce am simţit nevoia să punem ceva care să ne acopere trupurile? E un semn al evoluţiei speciei noastre? Care este sensul ruşinii pe care o resimţim atunci când suntem dezbrăcaţi în prezenţa altora?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Psihologie
Robert Yerkes, un psiholog comparativ deschizător de drumuri, care a studiat primatele, a scris în anul 1925 despre sunetele prin care comunică cimpanzeii. Ce a propus Yerkes în 1925? "Vocalizele lor nu constituie un limbaj adevărat… Se pare că sunetele sunt în primul rând expresii emoţionale înnăscute. Acest lucru este surprinzător, având în vedere dovada că maimuţele au idei şi pot acţiona cu discernământ uneori… Probabil că pot fi învăţate să îşi folosească degetele, într-un fel, aşa cum comunică persoanele surdo-mute şi astfel să le ajute să dobândească un “limbaj al semnelor” simplu, non-vocal" (Yerkes, 1925)
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Cimpanzeii şi oamenii “sunt mai strâns legaţi unii de alţii decât sunt de alte primate” (Begun, 1992). Probabil aţi auzit că oamenii şi cimpanzeii sunt “99% identici” în ceea ce priveşte structura genetică. Acest lucru este adevărat, dar este puţin înşelător. Aşa cum au subliniat Plomin şi Kuse (1979), lungimea medie a ADN-ului uman este aproape 99% identică cu lungimea corespunzătoare ADN-ului cimpanzeilor, însă diferenţele mici din ADN pot duce la numeroase diferenţe în proteinele generate de ADN.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Psihologia sportului este a treia zonă de frontieră din acest capitol, axată de această dată pe granița dintre psihologie și atletism. Psihologia sportului modern este strâns aliată, de asemenea, cu domeniile psihologiei și fiziologiei exercițiului. (Divizia 47 a Asociației Americane de Psihologie este dedicată "exercițiilor fizice și sportului"). Cercetătorii nu sunt interesați doar de sportivii campioni; ei studiază persoane de toate vârstele care sunt angajate în exerciții fizice pentru recreere și condiție fizică.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Pot părţile agrea un contract? Este umilitor să fii patetic? Eşti fortuit să faci anumite lucruri, deşi nu vrei? Este acceptabil să „iei la cunoştinţă"? Vă invităm în articolul de faţă să luaţi contact cu câteva exemple de cuvinte utilizate în limbajul cotidian, dar înţelese şi folosite în mod greşit.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Dificultăţi ale limbii române
Îţi propun un experiment. Aşează în faţa ta un pahar. În timp ce priveşti paharul, simţi cum limba alunecă uşor pe la gingii şi dinţi şi pe interiorul obrajilor şi cum întreaga mucoasă bucală e bine umezită cu salivă. Ai devenit conştientă de saliva din gură? Dacă da, vei colecta saliva din gură şi o vei scuipa în pahar. Are saliva un rol benefic? Sigur, după cum poate ai experimentat, cu gura uscată abia mai poţi înghiţi şi abia vei mai mişca limba. Saliva e compusă din apă şi din 0,5 % enzime, mucus şi substanţe antibacteriene. Ajută la dezinfectare.
- Detalii
- de: Seramis Sas, Ph.D
- Psihologie
