Experţii se întreabă dacă, într-adevăr, creierul uman încetineşte odată cu vârsta. Chiar există un declin constant odată cu vârsta? Unii experţii în lingvistică sunt de părere că acest lucru nu se întâmplă, ei evidenţiind în schimb beneficiile experienţei. După ei, testele folosite anterior pentru a proba declinul cognitiv al celor ce îmbătrânesc nu demonstrează în realitate decât efectele faptului de a avea mai multe informaţii de procesat.



Astfel de concluzii au fost publicate în revista Topics in Cognitive Science de către lingviştii de la Universitatea germană din Tübingen (Ramscar et al., 2014). După aceştia, persoanele vârstnice care nu suferă de bolile fiziologice ale vârstei înaintate manifestă schimbări cognitive obişnuite, care nu reprezintă altceva decât o realitate la care ne putem aştepta pe măsură ce creierul acumulează mai multă experienţă.


Amintirea numelor


Ca lingvişti, ei şi-au testat teoria cu ajutorul cuvintelor – cu referire la numărul de cuvinte pe care o persoană le învaţă de-a lungul vieţii sale. Ei au programat o simulare pe computer pentru a modela acest lucru. Pe măsură ce simularea "a îmbătrânit", aceasta a început să funcţioneze mai lent, deoarece acumulase prea multe cuvinte - exact cum se întâmplă cu oamenii, odată cu înaintarea în vârstă.

Autorul principal al studiului, Michael Ramscar, a explicat acest lucru:

"Imaginaţi-vă pe cineva care ştie zilele aniversare ale doi oameni şi le poate reevoca aproape perfect. Aţi putea cu adevărat să spuneţi că acea persoană are o memorie mai bună decât cea care ştie zilele de naştere ale 2.000 de oameni, dar poate să asocieze corect persoana potrivită cu ziua potrivită de naştere în "doar" nouă din zece cazuri?"

Nu e vorba că oamenii uită cuvintele cu vârsta, ci că există mai multe cuvinte care concurează pentru atenţie.

Oamenii au o problemă similară cu numele: cu înaintarea în vârstă, ei învaţă mai multe nume, aşa că un nume anume este mai greu să şi-l amintească, întrucât acesta este în competiţie cu un fond mai mare de nume alternative din memorie. În plus, numele s-au diversificat mult. Autorii dau ca exemplu anii '80 din secolul al XIX-lea când, dacă încercai să-ţi aminteşti prenumele unei femei, existau aproximativ 100 de alternative la fel de posibile. Însă, datorită unei mai mari varietăţi ale prenumelor de acum, ar trebui să alegi între 2.000 de alternative probabile.


Vârsta şi experienţa


O ştire şi mai bună furnizată de lingvişti pentru populaţia în vârstă este că persoanele din această categorie utilizează mai bine informaţiile suplimentare acumulate prin experienţă. La unele teste, legate de memorarea unor perechi de cuvinte, persoanele mai în vârstă se descurcă mai bine când lucrează cu cuvinte pe care le-au învăţat de-a lungul vieţii.


Biologie


Dar ce se poate spune despre toate dovezile neurobiologice referitoare la declinul capacităţilor cognitive ale creierului, odată cu înaintarea în vârstă?

Ei bine, cu excepţia bolilor reale, cum este Alzheimer, oamenii de știință pot fi siguri doar de schimbările creierului survenite odată cu vârsta, nu şi de rolul acestor schimbări în cazul unui declin cognitiv.

S-a presupus că modificările neurobiologice din creier sunt legate de scăderile cognitive, deoarece s-a crezut că aceste două fenomene au loc simultan. Acum, însă, când se pune sub semnul întrebării existenţa reală a scăderilor cognitive, aceste modificări neurobiologice ar putea fi reevaluate.


Este declinul cognitiv un mit?


Dacă declinul cognitiv asociat înaintării în vârstă nu este decât un mit, autorii se tem că s-ar putea să fim afectaţi de faptul că ni se spune acest lucru. Pentru că atunci când oamenilor li se spune că sunt tot mai proşti, ei se comportă ca şi cum acest lucru ar fi adevărat.

Autorii au concluzionat prin a spune:

"...îmbătrânirea populaţiei este văzută ca o problemă din cauza temerii că adulţii mai în vârstă ar putea constitui o povară pentru societate; mult mai probabil poate fi însă ca mitul declinului cognitiv să antreneze o irosire absurdă a potenţialului şi capitalului uman. Prin urmare, de înţelegerea în cunoştinţă de cauză a costurilor şi beneficiilor cognitive ale îmbătrânirii s-ar putea să beneficieze întreaga societate, nu doar membrii ei mai în vârstă." (Ramscar et al, 2014.).

 



Traducere de Maricica Botescu după the-myth-of-cognitive-decline-elderly-know-more-and-use-it-better, cu acordul autorului

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.