Inegalitatea în SUA a crescut rapid şi este de aşteptat ca discrepanţa dintre bogaţi şi săraci să devină şi mai mare. În timp ce această discrepanţă este un subiect al presei şi al campaniilor electorale, există o percepţie diferită la nivelul economiştilor ce studiază inegalitatea şi public, în genere.
De exemplu, sondajele de opinie arată că publicul tinde să subestimeze diferenţa de venit dintre primii şi ultimii 20% dintre americani şi să supraestimeze oportunitatea indivizilor săraci de a urca pe scara socială.
În plus, mulţi adulţi cred că marile corporaţii îşi desfăşoară afacerile în mod onest, în ciuda dovezilor că lucrurile nu stau aşa, şi că guvernul nu ar trebui să acţioneze pentru a reduce inegalitatea.
Deşi inegalitatea dintre săraci şi bogaţi se adânceşte, americanii cred că sistemul social şi cel economic funcţionează exact cum ar trebui. Această perspectivă i-a intrigat pe cercetătorii în domeniul social de decenii. Eu şi colegul meu Andrei Cimpian am demostrat într-un studiu recent că acest tip de credinţă, că societatea este corectă, îşi poate avea rădăcinile în primii ani de viaţă, generată de dorinţa noastră fundamentală de a explica lumea din jurul nostru.
Credem în motive legitime pentru situaţii nefavorabile
Atunci când rezultatul unei întreprinderi nu este cel dorit, poate fi epuizant din punct de vedere emoţional să te gândeşti la toate obstacolele întâmpinate. Această idee a fost utilizată de mai mulţi cercetători pentru a explica de ce oamenii - în special cei care sunt dezavantajaţi - sprijină o societate inegală. În mod conştient sau nu, oamenii doresc să reducă emoţiile negative pe care le simt în mod natural atunci când sunt puşi în faţa incorectitudinii şi inegalităţii.
Pentru a face asta, oamenii analizează starea de fapt. Dar în loc să confrunte ori să încerce să schimbe ceea ce este incorect în societate, ei preferă să considere că există un motiv valid cu privire la existenţa inegalităţii.
Această tendinţă de a elimina emoţiile negative prin justificarea "sistemului" pare să joace un rol important în modul în care oamenii se raportează la societăţile lor pretutindeni în lume. De aceea pare a fi parte din natura umană explicaţia inegalităţilor din societate care are la bază ideea că lucrurile sunt cum trebuie să fie.
Dar sunt necesare emoţiile negative pentru ca oamenii să justifice societatea? Poate că nu.
Supoziţii rapide nu sunt în mod necesar corecte
Noi facem astfel de supoziţii justificative în mod curent, nu doar cu privire la inegalitatea socială. În mod constant încercăm să dăm sens lumii din jurul nostru.
Atunci când oamenii creează explicaţii pentru evenimentele şi modelele pe care le întâlnesc în lume, fac asta în mod rapid, fără vreo preocupare reală faţă de corectitudinea acestor explicaţii. Pentru a veni cu aceste răspunsuri instantanee, sistemul nostru generator de explicaţii se agaţă de primele lucruri ce ne vin în minte, de regulă aspecte intrinseci. Căutăm descrieri simple ale obiectelor în discuţie - fără a lua în calcul informaţii externe privind istoria acestor obiecte.
Trebuie să fie un motiv...
În cercetarea nostră am vrut să vedem dacă această tendinţă inconştientă de a explica folosind aspecte intrinseci modelează opinia oamenilor privind inegalitatea.
Noi am am venit cu ipoteza că acest mod de a explica inegalitatea duce la credinţa că societatea e corectă. La urma urmelor, dacă există anumite caracteristici intrinseci ale unor membri ai grupului A (cum ar fi etica muncii ori inteligenţa) care explică statusul lor social superior în raport cu grupul B, atunci ar părea corect ca grupul A să continue să se bucure de avantaj.
Ceea ce am găsit a confirmat predicţiile noastre. Atunci când le-am cerut unor adulţi să explice discrepanţe de status social, aceşti au oferit explicaţii care s-au bazat pe anumite trăsături intrinseci în defavoarea celor care implicau evenimente trecute ori influenţe contextuale. Explicaţiile au justificat diferenţa de status social prin trăsături ca "mai inteligent sau mai muncitor", în defavoarea celor ca "au câştigat un război" ori "au trăit într-o regiune prosperă".
Cu cât mai puternică preferinţa pentru explicaţii bazate pe caracteristici intrinseci, cu atât mai puternică opinia că inegalităţile sunt corecte şi juste.
Pentru a ne asigura că această tendinţă nu reprezintă rezultatul dorinţei de a reduce emoţiile negative, le-am vorbit participanţilor la studiu despre inegalităţi fictive de pe alte planete. Spre deosebire de inegalităţile de zi cu zi, inegalităţile noastre imaginare (de exemplu dintre populaţia blarks şi cea orps de pe planeta Teeku) nu ar fi trebuit să-i facă pe participanţi să se simtă rău, să experimenteze emoţii negative. Aceste scenarii imaginate ne-au permis să vedem dacă se ajunge la acelaşi tip de justificare, chiar dacă participanţii nu încearcă să scape de emoţii negative.
Unii au mai mult, alţii mai puţin...
Copiii adoptă explicaţii intrinseci
Am pus acest timp de întrebări şi unui grup de participanţi care e foarte puţin probabil să experimenteze anxietate cu privire la locul lor în societate, ascultând poveşti despre inegalităţi pe o altă planetă: copiii. Exact ca şi adulţii, copiii de patru ani au arătat o puternică înclinaţie pentru explicaţii intrinseci.
Atunci când le-am cerut să explice opţiunile, răspunsurile care au implicat justificări de genul "mai inteligenţi, mai muncitori, mai buni" au fost de două ori mai prezente decât cele care făceau apel la vecinătate, familiei ori istorie. Această preferinţă au promovat ideea că situaţia existentă este corectă şi merită tot sprijinul.
Aceste rezultate sugerează că preconcepţiile noastre cu privire la inegalitate au la bază, cel puţin în parte, un mecanism mental fundamental. Procese cognitive primitive care ne permit să creăm explicaţii pentru tot felul de lucruri pe care le întâlnim în natură ne afectează modul în care vedem lumea, văzând astfel inegalităţile ca fiind corecte.
Atunci când le-am spus copiilor că anumite inegalităţi au la bază factori contextuali şi istorici, aceştia nu au mai susţinut în aceeaşi măsură (ca atunci când li s-a spus că motivele erau intrinseci) că inegalităţile sunt corecte şi juste.
Acordarea unui timp rezonabil pentru a lua în calcul mai mulţi factori - atât intrinseci, cât şi externi - care contribuie la statusul social - poate reprezenta un instrument util pentru formarea unei perspective raţionale asupra societăţii noastre care se confruntă cu o creştere a inegalităţii între bogaţi şi săraci.
Traducere după lifes-not-fair-so-why-do-we-assume-it-is
