Din multe puncte de vedere suntem asemănători animalelor. Ştim însă că suntem speciali, că deşi anatomic semănăm foarte bine, de pildă, cu unele maimuţe antropoide, abilităţile cognitive ne fac deosebiţi, ceea ce ne-a permis să devenim stăpânii planetei şi să visăm la a popula altele. Dar ce ne face deosebiţi? Iată o listă de 10 trăsături...
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Toţi am trecut prin asta... Sughiţul, nimic mai banal. De la copilul abia născut la pensionarul jucător de şah, cu toţi sunt pradă sughiţului. Dar care este mecanismul producerii sughiţului? Ce îl provoacă şi cum scăpăm de el? Chiar funcţionează remediile vehiculate în popor, gen băutul apei ori sperierea celui ce sughiţă?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Nu prea academică expresia, dar toţi înţelegem ce înseamnă că „ne clănţăne dinţii în gură de frig”. Dar ce provoacă această reacţie a organismului? Ajută la ceva „clănţănitul” dinţilor? Dacă răspundeţi „nu”, nu greşiţi. Cine comandă mişcarea trepidantă a dinţilor şi de ce?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Cu toţi am simţit cum urechile „se înfundă” şi am auzit „păcănituri” ciudate la schimbarea altitudinii, fie că am decolat cu un avion, fie că am călătorit cu maşina pe Transfăgărăşan. Ce se întâmplă în urechile noastre? Ce provoacă acest disconfort? Şi ce trebuie să facem pentru a ne readuce la normal?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Părul... nimic mai banal. Şi totuşi sunt multe lucruri pe care ar trebui să le ştim despre acesta şi care nu sunt în baza de cunoştinţe a oricui. Ştiaţi că părul creşte mai des dacă îl tundeţi mai des? Ori nu este adevărat? Ori că spălatul frecvent duce la "îngrăşarea" rapidă a părului? Ori nu este adevărat? Fac şampoanele ceea ce spun că fac? Citiţi aici...
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În contextul noii gripe, gripa porcină, dacă aţi avut cel mai mic interes asupra subiectului, cu siguranţă aţi aflat că cercetătorii se străduiesc să găsească un vaccin împotriva virusului ce provoacă boala. Dar cum funcţionează un vaccin şi cum ne protejează acesta de infecţia cu un microb? Din ce este constituit un vaccin?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Există o mulţime de idei ce ţin de cultura populară privitoare la ce trebuie făcut pentru a decide sexul viitorului copil. Din păcate, majoritatea lor sunt nefondate. Aflaţi în acest articol care este mecanismul prin care se decide sexul copilului; de asemenea, vă puteţi familiariza cu câteva concepte fundamentale din genetică.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Cu toţi trecem mai devreme sau mai târziu pragul dentistului... După cum aţi observat, de multe ori doctorul doar "îşi face meseria", neavând timp pentru prea multe explicaţii. Dacă vreţi să ştiţi care este cauza apariţiei cariilor şi cum vă puteţi feri de ele, care este diferenţa dintre placă bacteriană și tartru etc., citiţi acest articol.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Căscăm atunci când suntem plictisiţi, obosiţi, ne e somn, abia ne-am trezit ori suntem într-o încăpere neaerisită, cu puţin oxigen. De ce căscăm? Multă vreme s-a crezut că, în fapt, căscatul ar fi un act reflex ce ar avea scopul de a asigura mai mult oxigen organismului, dat fiind că o cantitate mai mare de oxigen măreşte viteza de circulaţie a sângelui, întăreşte muşchii şi - dacă suntem pe pragul să adormim la şedinţă - ne mai ţine în stare de veghe pentru o vreme. Sunt însă dovezi că nu este aşa, căscatul nu asigură o cantitate mai mare de oxigen în sânge, dimpotrivă (după cum se arată în numărul din noiembrie-decembrie 2005 al revistei American Scientist).
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Sistemul circulator include: circulaţia pulmonară, circulaţia sistemică şi circulaţia coronară (a inimii). Circulaţia pulmonară este acea porţiune a sistemului circulator în care sângele fără oxigen este dus de la inimă la plămâni şi, în sens invers, sângele oxigenat de la plămâni este dus către inimă. Circulaţia sistemică este partea din sistemul cardiovascular - artere şi vene - în care sângele oxigenat pleacă de la inimă către tot organismul, pentru a se întoarce apoi, sărăcit, tot la inimă şi apoi plămâni. Circulaţia coronară este formată din artere şi vene coronare şi constă în circulaţia sângelui în interiorul muşchiului inimii, căci acesta este atât de gros, încât cere o irigare separată cu sânge.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În luna martie 2009, în Mexic a izbucnit o epidemie de gripă porcină. Virusul a provocat deja victime în Mexic şi a depăşit graniţele continentului nord-american, ajungând în Europa şi celelalte continente. Citiţi în acest articol cum funcţionează gripa porcină, cum se transmite, care sunt simptomele, dacă există medicamentaţie şi cum ne protejăm.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Anemiile reprezintă o categorie de boli ce au fost şi sunt subapreciate de doctori şi pacienţi deopotrivă. Numai că anemiile nu sunt, aşa cum mulţi pot crede, doar semnul unei carenţe de vitamine care se poate remedia cu o cură de fructe şi legume. Cauzele anemiei sunt multiple, de multe ori boala fiind însoţită de alte boli mai grave.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Ce este apendicele?
Apendicele este un un segment al intestinului, de forma unui tub, care se găseşte în abdomenul drept inferior, conectat la cecum, aproape de intersecţia dintre intestinul gros şi intestinul subţire. Are lungimea de aproximativ 10 cm şi un diametru de circa 8 milimetri.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Desigur, răspunsul depinde de la caz la caz, în funcţie de rezistenţa şi voinţa fiecăruia. Omul care a înregistrat recordul, stând treaz pentru aproape 11 zile (264 de ore) este Randy Gardner (n.1946). Acesta, în 1964, în cadrul unui experiment organizat de cercetătorul William C. Dement de la Universitatea Stanford, a reuşit să nu doarmă, fără nici un stimulator special antisomn, pentru o perioada menţionată mai sus, depăşind recordul deţinut la acea dată de Tom Rounds de 260 de ore.
Ce se întâmplă dacă nu dormim?
După o perioadă mai lungă de nesomn (o noapte albă, de pildă) abilităţile obişnuite ale creierului sunt afectate. Ne simţim obosiţi, iritaţi şi ne lipseşte concentrarea obişnuită. Partea creierului ce controlează limbajul, memoria de scurtă durată şi simţul timpului funcţionează în regim de avarie. Performanţele organismului după numai o noapte de nesomn scad dramatic, fiind practic echivalente cu cele manifestate la o alcoolemie de 0,05% (două pahare de vin). Capacitatea de lua decizii raţionale şi în timp util este, de asemenea, diminuată. (Citiţi aici despre rolul somnului)
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Cu siguranţă aţi auzit şi citit despre mai multe variante de calcul al greutăţii ideale. Cercetând variantele propuse de diverse surse, ne-am oprit la cea agreată de Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice din Bucureşti.
Iată ce metodă de calcul pentru greutatea ideală recomandă Institutul:
- Detalii
- Scris de: Iosif A.