Crezi că ţie îţi este greu? Măcar tu poţi să plângi atunci când te simţi trist. Unii oameni fac erupţii cutanate atunci când plâng din cauză că sunt alergici la apa din propriile lor lacrimi. Boala poartă numele de urticarie aquagenică sau prurit aquagenic.
În zilele stresante, îmi place să fac plimbări plin ploaie. Fie mă înveselesc pur şi simplu ele, fie pot să-mi las deoparte umbrela şi să mă prefac că sunt Eponine în ”Mizerabilii” şi mă înveseleşte acest lucru. Până şi această alinare elementară le este refuzată oamenilor care suferă de urticarie aquagenică. Cunoscută şi sub numele de prurit aquagenic - mâncărimi provocate de apă -, aceasta reprezintă o alergie la apă. Unele persoane ”mai norocoase” au probleme doar când apa este rece, însă pentru multe acestea apar în cazul oricărui fel de apă.
Asta sună ca o boală care ar omorî o persoană. La urma urmelor, cu toţii avem nevoie de apă pentru a trăi. Se pare, totuşi, că reacţia alergică nu apare atunci când aceştia beau apă şi nici nu este determinată de apa din propriile lor celule, ci apare numai când apa este aplicată pe piele. Această expunere topică include propriile lacrimi ale persoanei în cauză, transpiraţia sau saliva acesteia – orice lichid extern care este compus în mare parte din apă declanşează reacţia.
Alergiile minore dau naştere unor mâncărimi care durează doar câteva minute, însă bolnavii mai puţin norocoşi dezvoltă erupţii dureroase de culoare roşu aprins şi au dureri puternice de cap după o expunere de doar un minut la apă. Aceştia se spală cât mai puţin posibil şi încearcă să limiteze timpul petrecut în condiţii care i-ar putea determina să transpire. O femeie suferind de urticarie aquagenică bea în mare parte cola dietetică, pentru că este mai blândă cu buzele şi pielea ei.
Nimeni nu ştie cu siguranţă de ce oamenii dezvoltă alergii la apă. Uneori există un eveniment declanşator, precum apariţia unei boli, însă alteori oamenii încep pur şi simplu să observe că se aleg cu mâncărimi de fiecare dată când se spală. Ei presupun că este o reacţie la săpun până când un doctor le dă vestea cea proastă. Doctorii ştiu că atunci când apa atinge pielea oamenilor suferind de această boală, ea declanşează eliberarea de histamine - prezente în cazul majorităţii reacţiilor alergice - şi de acetilcolină.
Acetilcolina este un neurotransmiţător ce reglează sistemul nervos autonom al corpului. Sistemul nervos autonom controlează reacţiile la stres şi este responsabil, printre alte lucruri, de muşchii care reglează funcţionarea muşchilor de sub piele care fac ca părul să se zburlească şi care controlează dilatarea vaselor sangvine. Cum se face că tocmai apa, dintre toate substanţele, declanşează alergia, rămâne un mister.
Există tratamente, inclusiv antihistaminice, care pot elimina simptomele. Ocazional, alergiile la apă dispar după câţiva ani. Între timp, majoritatea pacienţilor au parte de multe zile ploioase nefericite.
Traducere de Ana Dumitrache după you-can-be-allergic-to-water.
