În principiu, lucrurile sunt simple: spălarea zilnică pe dinți, de două ori, dimineața și seara, prezentarea la dentist la apariției oricărei probleme și detartrajul periodic, în funcție de specificul fiecăruia (cât de repede acumulează tartru) - ar trebui să reguli cunoscute și aplicate de toată lumea.
Dar, din diverse motive, lucrurile nu stau așa în realitate, așa că, de regulă, cabinetele doctorilor stomatologi sunt pline cu pacienți cu diverse probleme.
În mare, sunt două tipuri de probleme, dar cu o cauză comună, pe care le avem la nivelul gurii: probleme cu dinții și probleme cu gingiile.
Iată, în continuare, câteva recomandări cu privire la îngrijirea danturii.
Cum produc bacteriile carii?
Bacteriile produc, în fapt, carii, ca urmare a procesului lor digestiv, consumând bucăți infime de zahăr și carbohidrați de pe dinți, fermentând aceste bucăți și producând acizi care dizolvă parte din smalțul dinților.
Așadar, chiar dacă menții o igienă foarte bună a gurii, chiar dacă alimentația este una „sănătoasă”, cu un conținut scăzut de zaharuri, tot e posibil să te alegi cu carii... Dar diferența dintre îngrijirea decentă a dinților și neîngrijirea acestora ar trebui să fie semnificativă.
Sigur, un aspect important îl joacă alimentația, un altul - zestrea genetică, iar, în fine, un altul - flora bacteriană din cavitatea bucală.
Cărbunele în periuța de dinți sau pasta de dinți
Cărbunele este util pentru albirea dinților, dar vine cu un mare dezavantaj: distruge smalțul dinților. În fapt, tocmai pentru că este abraziv este eficient în albirea danturii, dar efectele secundare sunt de evitat.
Periuțe cu peri tari și periajul dur
Și o periuță de dinți cu peri tari poate afecta pe termen lung smalțul dinților. În plus, combinată cu un periaj în forță, poate de duce la retragerea gingiilor și leziuni ale dinților.
Deși par neeficiente pentru o persoană mereu grăbită când e vorba de spălatul pe dinți, utilizarea unei periuțe cu peri moi (marcată „soft”) este mai bună din perspectiva protecției danturii. Este drept, e nevoie de mai mult efort în procesul de periere a danturii.
Dacă vă întrebați dacă nu cumva e preferabilă periuța electrică, citiți acest articol.
Băuturile răcoritoare dizolvă smalțul dinților și provoacă apariția cariilor dentare
Aproape toate băuturile răcoritoare (sucurile neacidulate și băuturile carbogazoase, inclusiv energizantele) sunt suficient de acide pentru a eroda (dizolva) smalțul, stratul protector al dinților, ceea ce duce la apariția cariilor dentare.
Am scris un articol pe acest subiect, care poate fi lecturat aici.
Clătitul gurii după masă și evitarea periajului imediat după masă
Un truc eficient pentru eliminarea reziduurilor alimentare din cavitatea bucală după masă este simpla clătire cu apa rece sau călduță a gurii. Dacă mâncați ceva dulce sau care conține acid, această sugestie este mai mult decât binevenită.
Iar pentru că smalțul dinților este afectat pe timpul mesei de acizii conținuți de diversele alimente, este recomandat ca perierea dinților să se facă la 20-30 de minute după terminarea mesei. Sigur, în perioada asta bacteriile acționează; de aceea este importantă și ceea ce mâncăm și de aceea sunt de evitat băuturile răcoritoare și dulciurile.
Bolile gingiilor. Gingivita și parodontoza
Boala parodontală inflamatorie este una dintre cele mai frecvente afecțiuni la oameni, cel mai comune forme fiind gingivita și parodontita.
Gingivita se caracterizează prin inflamația gingiilor, indusă de placa bacteriană ce se acumulează pe suprafața dinților. De aceea este important să îndepărtați periodic tartrul.
La unii pacienți, gingivita progresează spre paradontoză (numită și parodontită).
Parodontita rezultă din inflamația cronică indusă de placa bacteriană și se caracterizează prin retragerea gingiei și a osului, precum și depărtarea gingiei de dinți, formând spații în care se acumulează resturi alimentare și bacterii, ceea ce poate duce la infecții. Parodontoza poate duce la pierderea dinților în timp.
Deși există și metode mai complicate de a reduce formarea plăcii, cum ar fi periajul interdental cu periuțe dedicate sau folosirea unor substanțe chimice identificate ca utile în prevenirea formării tartrului, probabil că cele mai la îndemână metode sunt cele uzuale: periajul dinților de două ori pe zi, cu o mai mare atenție seara, pentru a elimina pe cât posibil toate resturile alimentare, precum și detartrajul periodic (la 6, 9 sau 12 luni, în funcție de cât de repede acumulați placă bacteriană semnificativă).
Un articol științific care vorbește despre metodele de reducere a riscului de a dezvolta gingivită și/ sau paradontoză poate fi citit aici (eng).
Inspirat de The Best Habits for your teeth
