Iluzia consensului este un tip de eroare (bias) cognitiv-socială. Când ni se pare că opiniile, credințele și valorile noastre sunt împărtășite de majoritatea. Dacă eu cred că muzica rock e superioară altor genuri, atunci și restul lumii știe asta. Zici că nu-i așa? Ed Sheeran sau Taylor Swift, serios? Ah, da, Poppy mai merge cât de cât!
Japonia are un sistem energetic ce funcționează pe două frecvențe din rațiuni... istorice
Japonia are un sistem de electricitate unic, funcționând cu două rețele electrice separate, despărțite nu de o geografie dificilă sau decizii recente, ci prin opțiuni din secolul al XIX-lea. Jumătatea de nord-est, inclusiv Tokyo și regiunea Tohoku, utilizează o frecvență de 50 Hz, în timp ce sud-vestul — Nagoya, Osaka și restul țării — funcționează la 60 Hz. Diferența face aproape imposibil transferul rapid de energie dintr-o parte în alta atunci când apar probleme de aprovizionare.
De ce următoarea criză financiară mondială ar putea fi mult mai gravă, cu SUA pe margine
Globalizarea a avut mereu critici, dar, până de curând, aceștia au venit mai ales dinspre stânga, nu dinspre dreapta. După al Doilea Război Mondial, pe măsură ce economia mondială creștea rapid sub dominația SUA, mulți din zona stângii argumentau că beneficiile globalizării erau distribuite inegal, sporind inegalitatea în țările bogate, în timp ce obligau țările mai sărace să implementeze politici de piață liberă, precum deschiderea piețelor financiare, privatizarea industriilor de stat și respingerea politicilor fiscale expansioniste în favoarea rambursării datoriei – toate acestea beneficiind în principal corporațiilor și băncilor americane.
Aceasta nu era o îngrijorare nouă. Încă din 1841, economistul german Friedrich List argumentase că liberul schimb era conceput pentru a împiedica provocarea dominației globale a Marii Britanii, sugerând: „Când cineva a ajuns în vârful măreției, dă cu piciorul scării pe care s-a urcat, pentru a-i lipsi pe alții de mijloacele de a se ridica după el”.
În era TikTok, mai pot convinge autoritățile masele?
Un mesaj ciudat, dar care captează cam ce gândesc mulți dintre cei care ocupă funcții publice importante astăzi, a fost exprimat recent de un fost ministru, care explica la un post TV că nu poate dezvălui suma cheltuită de România pentru a sprijini Ucraina pentru că imediat TikTokul va fi invadat de mesaje ce deformează realitatea.
Ascunse adânc în această formulare stau două ipoteze false: că oamenii, mulți, sunt incapabili să gândească rațional și nu pot fi convinși de mesajele adevărate ale oficialilor și că cea mai bună protecție a populației este ascunderea unor informații, cum ar fi aceea a sumei totale angajate de stat pentru a spriji un stat aflat sub agresiune armată rusă de aproape 4 ani.
Fostul ministru, instinctiv, își dorea o lume în care discursul să fie monopolul statului. Sau măcar să existe un mecanism de control al discursului public de către stat. Nu mai este posibil, cel puțin nu în democrații. Va duce asta la atomizarea societății?
Limbajul ascuns al ritmurilor biologice. De ce adaptarea la schimbarea fusului orar este dificilă și de ce ora de culcare afectează dispoziția
Ceasul circadian biologic la om
Ceasul biologic afectează ritmul zilnic al multor procese fiziologice. Această diagramă ilustrează modelele circadiene tipice pentru cineva care se trezește dimineața devreme, mănâncă prânzul în jurul orei 12 și se culcă în jurul orei 22.
Deși ritmurile circadiene tind să fie sincronizate cu ciclurile de lumină și întuneric, aceste pot fi influențate de diverși factori, precum temperatura ambiantă, orele mesei, programul și durata somnului, stresul și exercițiile fizice.
Credit imagine: wikipedia.org
Corpul uman este guvernat de ritmuri care se întind de la fracțiuni de secundă până la cicluri lunare sau sezoniere. În cartea „Biological Rhythms”, Daniel Forger — profesor de matematică, medicină computațională și bioinformatică la Universitatea din Michigan — explică modul în care aceste ritmuri influențează somnul, starea de spirit, hormonii, metabolismul și performanța.
Recorder.ro - investigație devastatoare privind corupția din sistemul judiciar românesc (video)
Facem o excepție astăzi și ne abatem de la „linia” site-ului, pentru a promova ultima investigație Recorder.ro, probabil cea mai importantă din istoria publicației, referitoare la corupția sistemică din magistratura românească. Asta în condițiile în care, deși investigația este disponibilă online de ieri, aproape nicio publicație majoră și niciun post TV nu a preluat-o.
În cuvintele celor de la Recorder.ro: „politicul a oferit legi care au creat o organizare piramidală a sistemului de justiție, punând toată puterea în mâinile unui grup restrâns de magistrați, iar această mână de magistrați a oferit la schimb o justiție care nu-i mai deranjează pe cei puternici. Mărturiile pe care le-am adunat din interiorul sistemului de justiție și pe care le prezentăm în acest material sunt de o gravitate fără precedent. Ele vorbesc despre dosare de mare corupție în care judecătorilor li se sugerează să ia decizii favorabile inculpaților, despre încălcarea flagrantă a principiului repartizării aleatorii a dosarelor prin schimbarea discreționară a completurilor de judecată, despre cum magistrații care nu se supun sunt marginalizați, hăituiți prin anchete ale Inspecției Judiciare și uneori chiar excluși din magistratură. Consecințele acestor realități dramatice ne afectează viețile tuturor, pentru că o societate democratică nu poate supraviețui fără o justiție independentă”.
Cum măsurăm universul? Modul în care măsurăm universul dezvăluie întrebări fundamentale despre acesta
Unitățile de măsură par piese banale ale limbajului științific. Ele fac legătura dintre abstracția matematică și realitatea fizică, permițându-ne să cuantificăm distanțe, mase, numere de particule sau intensități luminoase. Sistemul internațional de unități folosește șapte unități de bază – secunda, metrul, kilogramul, amperul, kelvinul, molul și candela – din combinarea cărora le derivăm toate celelalte.
Dar această listă este mai puțin fundamentală decât pare. O parte dintre unități pot fi exprimate prin constante ale naturii: amperul - prin sarcina elementară x viteza x numărul de electroni, kelvinul - prin energie, molul prin numărul lui Avogadro.
România nu este pregătită pentru implementarea inteligenței artificiale în sănătate
Un nou raport al Organizației Mondiale a Sănătății (2024–2025) analizează nivelul de pregătire al statelor din Regiunea Europeană pentru integrarea inteligenței artificiale în sănătate, într-un context de transformare tehnologică accelerată. Deși AI promite îmbunătățirea îngrijirii pacienților și reducerea presiunii asupra sistemelor de sănătate, OMS atrage atenția asupra riscurilor legate de etică, guvernanță și responsabilitate, în absența unor cadre clare de implementare.
De ce modelele LLM tip ChagGPT par umane, plus alte gânduri de Nassim Nicholas Taleb (5)
Nassim Nicholas Taleb, faimos eseist libanezo-american, cunoscut în special pentru conceptul de „lebădă neagră”, este activ pe Twitter, unde publică în mod constant idei. De asemenea, comentează cu pasiune diverse evenimente politice. Mai jos am extras o (nouă) serie de gânduri recente.
Între afantazie și hiperfantazie: cum ne modelează capacitatea de forma imagini mentale memoria, identitatea și interacțiunea cu lumea
Când spunem „îmi amintesc”, nu vorbim cu toții despre același lucru. Pentru unii, amintirea este un film interior bogat în imagini; pentru alții, o propoziție scurtă sau o notă într-un caiet.
Mințile umane sunt diferite, pe un spectru larg, din multe perspective, aspect care ne scapă, pentru că nu avem acces decât la propria minte și propriul mod de a percepe lumea. Dar știința este aici tocmai pentru a ne îmbogăți cunoașterea...
Memoria nu este doar o listă de fapte despre viața noastră, ci, pentru majoritatea oamenilor, ci abilitatea de a revedea trecutul cu imagini, sunete și emoții. În ultimele decenii, cercetările au arătat însă că o parte din populație nu vede nimic cu „ochiul minții”. Această absență a imaginilor mentale, numită afantazie, și opusul ei, hiperfantazia, influențează profund felul în care ne amintim, trăim emoțiile, creăm artă, ne raportăm la traumă și chiar la ideea de „eu”.
Albinele lucrătoare pot simți infecțiile la matcă, ceea ce duce la revoltă
Când rezultatele sondajului național al Canadei privind pierderile de colonii de albine au fost publicate în iulie 2025, ele nu au constituit o surpriză. Potrivit Asociației canadiene a apicultorilor profesioniști, aproximativ 36% dintre cele 830.000 de colonii de albine melifere din Canada au pierit peste iarnă.
Aceste cifre obișnuiau să genereze titluri de presă. Dar după aproape două decenii cu aceeași poveste — colonii care mor iarna, apicultorii care se străduiesc să le refacă, reușind parțial, iar ciclul se repetă — statisticile triste nu mai sunt o noutate, iar noi încă încercăm să înțelegem de ce fenomenul persistă.
Acum, am putea avea un moment de revelație. Împreună cu colega mea Abigail Chapman am descoperit recent că mătcile albinelor melifere sunt infectate cu virusuri care le compromit fertilitatea și pot duce la înlăturarea lor din colonie. Iar acest lucru este important, pentru că „mătci slabe” reprezintă principala cauză raportată de apicultorii canadieni pentru pierderile de colonii.
Ne apropiem de unificarea fizicii cuantice cu gravitația? O nouă abordare geodezică oferă indicii importante
Una dintre cele mai mari probleme ale fizicii moderne este aceea de a găsi o teorie unificată care să descrie atât lumea particulelor elementare, cât și gravitația. La scară mică, universul se comportă conform regulilor mecanicii cuantice, iar la scară mare, mișcarea stelelor, galaxiilor și a universului însuși este explicată de teoria generală a relativității. Unirea celor două teorii într-una singură este visul fizicii moderne.
Teoria stringurilor: oamenii de știință încearcă noi modalități de a verifica teoria care ar putea unifica toată fizica
În 1980, Stephen Hawking a susținut prima sa prelegere ca „profesor Lucasian” la Universitatea din Cambridge. Prelegerea se intitula „Is the end in sight for theoretical physics?” („Se vede sfârșitul fizicii teoretice?”).
Hawking, care ulterior avea să-mi devină coordonator de doctorat, a prezis că o teorie a totului – care să unifice ramurile aflate în conflict ale relativității generale, ce descrie universul la scară mare, și mecanica cuantică, ce guvernează microcosmosul atomilor și particulelor – ar putea fi descoperită până la sfârșitul secolului al XX-lea.
Patruzeci și cinci de ani mai târziu încă nu există o teorie a totului definitivă.
De ce moliile și alte insecte par atrase de lumină
Moliile – și multe alte insecte zburătoare – sunt atrase de lumina artificială pe timp de noapte, un lucru observat de majoritatea oamenilor, de-a lungul istoriei și în întreaga lume. Dar, în ciuda caracterului universal al acestui fenomen, explicații solide s-au dovedit greu de găsit.
Biologul britanic Samuel Fabian, într-un scurt videoclip publicat de Nature, arată că cele mai comune explicații – că insectele sunt atrase de căldură sau că ar confunda luminile artificiale cu Luna în timp ce încearcă să se orienteze pe cerul nocturn – nu rezistă testelor de laborator.
Ce este sexul biologic? O nouă viziune, non-binară
Problema sexului biologic pare simplă la prima vedere, dar pentru cercetători, care cunosc toate detaliile și excepțiile, lucrurile se văd într-o complexitate care îi obligă să observe și să transmită că, în fapt, ceea ce credem că este clar și evident este... diferit. Problema definirii sexului este una care a generat dezbateri aprinse, mai ales în contextul discuțiilor despre gen și identitate.
Mai jos, puteți citi pe acest subiect un articol scris de Lixing Sun, autor al mai multor cărți, profesor la Universitatea Washington și cercetător la Radcliffe Institute for Advanced Study. Articolul analizează pe scurt toate ipotezele majore istorice cu privire la ce stabilește sexul, în context mai larg animal, și propune ce crede că ar fi o definiție corectă științific.
Cromozomii bărbatului (a se observa în partea dreaptă cromozomul Y)
Puncte-cheie:
• Definirea sexului biologic prin organele sexuale sau cromozomi este neștiințifică, din cauza numeroaselor excepții.
• Sexul biologic este definit tradițional prin gameți (spermatozoizi și ovule), esențiali pentru reproducerea directă.
• Această definiție este incompletă, deoarece condițiile intersex pot fi adaptative prin selecția de rudenie.
• O definiție completă a sexului biologic ar trebui să includă masculin, feminin și intersex.
Ce este sexul biologic? Pare o întrebare cu un răspuns evident: masculin și feminin, desigur. Ai putea indica organele sexuale interne sau externe, ori cromozomii sexuali (XX pentru femei, XY pentru bărbați) sau gene precum SRY, dirijorul responsabil de declanșarea dezvoltării masculine.
Mitul descoperirii penicilinei. Povestea oficială și îndoielilor legitime cu privire la narațiunea lui Fleming
Descoperirea penicilinei a intrat în mitologia științei ca un triumf al întâmplării: Alexander Fleming pleacă în vacanță, lasă un platou cu stafilococi pe masa de lucru, iar la întoarcere găsește un „mucegai” care a creat un „inel al morții” în jurul coloniilor bacteriene. Din „sucul de mucegai” s-a născut penicilina, iar restul este istorie.
Această versiune seducătoare ascunde însă numeroase contradicții. Fereastra laboratorului lui Fleming era aproape mereu închisă; povestea seamănă suspect cu descoperirea anterioară a lizozimei, tot printr-o contaminare „venită pe fereastră”; iar datarea notițelor sale nu se potrivește cu momentul presupus al descoperirii. Și mai important: penicilina funcționează numai dacă se află pe platou înainte de bacterii. Plăcile cu colonii mature, precum cea descrisă de Fleming, nu sunt afectate vizibil de penicilină, iar mucegaiul nu crește pe un strat dens de stafilococi.
Toate încercările de a reproduce experimentul descris de Fleming s-au soldat cu eșec.
Loteria chitanțelor din Taiwan: cum a devenit un instrument fiscal un fenomen național, într-o țară unde jocurile de noroc sunt interzise
În Taiwan, fiecare bon de cumpărături este mai mult decât o dovadă de plată: este un bilet la loterie. Sistemul, numit Uniform Invoice Lottery (統一發票), funcționează din 1951 și a fost conceput de guvern ca un mecanism ingenios de combatere a evaziunii fiscale într-o economie aflată atunci în reconstrucție.
Ideea a fost atât de simplă, cât și revoluționară: pentru ca firmele să emită bonuri, oamenii trebuie să le ceară; iar pentru ca oamenii să le ceară, bonurile trebuie să aibă o valoare directă pentru ei. Așa a apărut loteria națională a chitanțelor.
Și în România a funcționat ceva similar în urmă cu circa 10 ani, dar s-a renunțat relativ repede.
Cum statele autoritare modelează o realitate denaturată în fluxurile noastre de știri
Vladimir Putin și Xi Jinping: parteneri într-o narațiune online disruptivă
Credit: EPA/Alexander Kazakov/Sputnik/Kremlin Pool
Când vorbim despre dezinformare – răspândirea intenționată de informații înșelătoare –, de obicei ne imaginăm minciuni evidente și „știri false” promovate de guverne străine. Uneori intenția este de a influența alegătorii în alegeri, iar alteori de a semăna confuzie într-o criză.
Dar aceasta este o versiune oarecum simplificată a lucrurilor. De fapt, țări autoritare, precum Rusia și, tot mai mult, China, sunt angajate într-un proces continuu și extins de creare a unei realități politice deformate. Ele caută să submineze subtil imaginea democrațiilor occidentale, prezentându-se pe ele însele și blocul lor tot mai mare de parteneri autoritari ca fiind viitorul.
Ascensiunea și declinul globalizării: lupta pentru supremație
Timp de aproape patru secole, economia mondială a urmat o direcție de integrare tot mai profundă, pe care nici măcar două războaie mondiale nu au reușit să o deraieze complet. Acest lung marș al globalizării a fost alimentat de creșterea rapidă a comerțului și investițiilor internaționale, însoțită de vaste deplasări ale populației peste granițe și de schimbări dramatice în tehnologia transporturilor și comunicațiilor.
Potrivit istoricului specializat în economie J. Bradford DeLong, valoarea economiei globale (măsurată la prețuri fixe din 1990) a crescut de la 81,7 miliarde de dolari în 1650, când începe această poveste, la 70,3 trilioane de dolari în 2020 – o creștere de 860 de ori. Cele mai intense perioade de creștere au corespuns celor în care comerțul global avansa cel mai rapid: mai întâi în „lungul secol al XIX-lea”, dintre sfârșitul revoluției franceze și începutul Primului Război Mondial, apoi în perioada liberalizării comerțului după al Doilea Război Mondial, din anii '50 până la criza financiară globală din 2008.
Acum însă, acest mare proiect se află în retragere. Globalizarea nu este încă moartă, dar moare.
Națiunile europene nu au altă opțiune decât să crească vârsta de pensionare
La începutul lui octombrie 2025, cu viitorul său politic atârnând de un fir de ață, premierul francez demisionat-și-reinstalat, Sébastien Lecornu, a promis suspendarea nepopularei reforme a pensiilor până în 2027, când vor avea loc alegerile prezidențiale. Parlamentarii socialiști au declarat victoria. Mediul de afaceri francez a oftat. S&P a retrogradat ratingul de credit al Franței, invocând probleme bugetare.
Cum Franța întârzie reforme inevitabile cu cel puțin încă doi ani și cum multe țări europene se confruntă cu propriile crize ale sistemelor de pensii, merită analizat cum pot fi concepute reforme ale pensiilor care să fie sustenabile, echitabile și viabile politic.
De ce teoria relativității generale ar fi fost descoperită și fără Einstein
Mai jos găsiți transcrierea discursului fizicianului american Sean Carroll, care vorbește despre evoluția ideilor în fizică și modul în care Einstein, deși genial, nu a inventat de la zero fizica relativității generale: videoclipul îl puteți urmări integral aici.
„Îmi place să spun că Einstein este, dacă e posibil, subapreciat ca fizician, ceea ce e greu de imaginat, având în vedere cât de mult este apreciat. Când povestim istoria fizicii, încercăm să o menținem coerentă și nu putem ține minte totul, așa că atribuim foarte mult credit unui număr relativ mic de indivizi, Einstein fiind unul dintre ei. Realitatea dezordonată este că toți acești oameni foarte inteligenți, inclusiv Isaac Newton, comunicau cu alți oameni. De aceea este întotdeauna interesant să vezi evoluția ideilor, care nu merge în pas cu evoluția persoanelor. Oamenii diferiți au idei diferite, au idei diferite în momente diferite, le preiau din surse diferite – aceasta este realitatea umană dezordonată a activității științifice.
Dacă apreciezi articolele SCIENTIA, sprijină site-ul cu o donație! |
Clic pe imagine pt. detalii.