Ai și tu momente în care simți că mintea e ca o muscă prinsă într-o pânză de stimuli pixelați care se mișcă repede, țipă mai tare decât necesită viața reală și promit, cu fiecare clic, un univers mai interesant decât orice altceva?
Se numește TikTok. Sau Reels. Sau Shorts.
De fapt, e un același animal: un șir nesfârșit de clipuri care îți conving creierul că nu are rost să depună efort când poate primi moment cu moment infuzii de dopamină.
Extratereștrii pot veni, dar este foarte posibil să nu avem cum comunica. Iată o serie de motive
Mai jos puteți citi o scurtă trecere în revistă a unui interviu cu Daniel Whiteson, fizician specializat în fizica particulelor și cercetător cu experiență în proiectul ATLAS de la Marele accelerator de particule de la Cern, care a publicat recent, în calitate de coautor (cu Andy Warner), o carte intitulată: „Do Aliens Speak Physics? And Other Questions About Science and the Nature of Reality”.
Ideea primului contact cu o specie extraterestră a fost explorată intens în literatura și filmul științifico-fantastic. În mod obișnuit, scenariile presupun fie o comunicare instantanee, fie eforturi dificile, dar, în cele din urmă, reușite de a descifra limbajul unei civilizații non-umane.
Dar este posibil ca o astfel de comunicare să fie, pur și simplu, imposibilă. Biologia, mediul de origine, cultura și modul în care o specie percepe universul ar putea produce forme de limbaj atât de diferite, încât n-ar exista nicio bază comună.
Chiar și noțiuni aparent universale precum numerele sau legile fizicii ar putea lua forme incompatibile cu ale noastre.
Psihologia generației Alfa (cei născuți între 2010 și 2025)
Generația Alfa este cea mai numeroasă generație din istorie. Cuprinzând în total aproximativ două miliarde de copii, ea include pe oricine are în prezent între 0 și 15 ani – cei născuți între 2010 și 2025. Aceasta este prima generație în întregime nativ-digitală, mulți copii atingând deja niveluri de alfabetizare digitală fără precedent.
Se estimează că vor deveni cea mai educată generație din istorie: 90% ar urma să finalizeze învățământul secundar la nivel mondial, comparativ cu 80% în cazul generației Z.
Cum funcţionează un automobil (1) - structură şi părţi componente
Începem astăzi o serie de articole dedicate explorării autovehiculului. Fie că sunteţi, fie că nu sunteţi pasionaţi de acest subiect, articolele privind construcţia şi funcţionarea unui autovehicul pot prezenta interes pentru orice persoană curioasă privind terminologia auto, pe care o auzim, la urma urmelor, la orice mecanic, atunci când ne reparăm maşina. Fără a intra în detalii foarte tehnice, vom încerca să descriem automobilul, pe înţelesul tuturor, utilizând videoclipuri excelent realizate de profesionişti.
Cum ne putrezim, treptat și sigur, creierii (brain rot)
Disonanţa cognitivă - conflictele interioare
Oricât de surprinzător ar părea, nouă, oamenilor, nu ne place să fim inconsecvenţi. Dacă apare un conflict între ceea ce credem şi ceea ce facem, resimţim un disconfort, care este rezultatul unui mecanism interior denumit disonanţă cognitivă.
Teoria disonanţei cognitive a fost introdusă de Leon Festinger (1919-1989). Disonanţa cognitivă reprezintă o stare de tensiune care apare ori de câte ori o persoană are în acelaşi timp două opinii care nu numai că nu se susţin una pe alta, dar se exclud.
Termodinamica găurilor negre: aceeași fizică se aplică pentru o cană fierbinte și pentru orizonturile evenimentelor găurilor negre
O ilustrare a radiației Hawking lângă o gaură neagră. Credit: Pixabey.com
Radiația Hawking nu a fost încă demonstrată, dar în general este considerată reală. În esență, argumentul este că atunci când combini orizonturile evenimentelor găurilor negre cu incertitudinea cuantică, energia termică poate scăpa dintr-o gaură neagră.
Nu avem o teorie complet cuantică a gravitației, dar avem câteva modele semiclasice care susțin existența radiației Hawking. Iar dacă această radiație există, interacțiunea găurilor negre este guvernată de legile termodinamicii.
Personalitatea şi componentele sale
Prin personalitate înţelegem elementul stabil al conduitei unei persoane sau ceea ce o caracterizează şi o diferenţiază de alte persoane. Aceasta îmbină atât trăsături generale, cât şi trăsături particulare. Personalitatea se formează încă de la naştere şi continuă să se dezvolte pe tot parcursul vieţii, având la bază ereditatea şi fiind puternic influenţată de relaţiile interpersonale şi sociale.
Epoca inflamației. Schimbare de paradigmă medicală în ce privește „inflamația cronică”
Tot mai multe afecțiuni sunt reunite sub umbrela „bolilor inflamatorii cronice”: obezitate, diabet de tip 2, boli cardiovasculare, Alzheimer, cancer, astm, boală inflamatorie intestinală, artrită, endometrioză, tulburări psihice precum depresia sau schizofrenia și multe altele. Împreună, formează astăzi principala cauză de mortalitate la nivel global.
Inflamația acută reprezintă o reacție de vindecare a organismului esențială, dar forma ei cronică, difuză și persistentă pune sub semnul întrebării vechile modele medicale. Pe măsură ce anomaliile se acumulează și explicațiile clasice nu mai sunt mulțumitoare, tot mai mulți cercetători consideră că asistăm la începutul unei schimbări de paradigmă cu implicații majore pentru modul în care înțelegem sănătatea, boala și tratamentul.
Misterul piciorului „Burtele”, elucidat: aparține speciei „Australopithecus deyiremeda”
Descoperirile recente din regiunea Afar din Etiopia clarifică identitatea fosilelor vechi de 3,4 milioane de ani cunoscute sub numele de „piciorul Burtele” (descoperit în 2009 în situl Burtele-2). Cele opt oase ale piciorului aparțin speciei Australopithecus deyiremeda, un hominin care combina trăsături ale maimuțelor și trăsături umane timpurii. Asocierea a fost făcută după identificarea, în apropiere, a unui set de 25 de dinți și a mandibulei unui copil de circa patru ani și jumătate, aparținând aceleiași specii.
Această specie mergea biped, dar păstra un deget mare opozabil, util pentru cățărare. Imaginea rezultată este a unui hominin care îmbina mersul vertical cu mobilitatea arboricolă, într-un mod diferit de cel al oamenilor de astăzi.
Cum au apărut primele cuvinte
Primele cuvinte ar fi putut apărea acum aproximativ 135.000 de ani. Această perioadă se află mult înainte ca oamenii să fi inventat scrierea sau orice formă de înregistrare a sunetului, ceea ce explică de ce originile limbajului rămân una dintre cele mai mari enigme. Lingviștii subliniază că niciun fel de urme directe nu au supraviețuit, iar Homo sapiens e posibil să fi trăit fără cuvinte pentru o mare parte din istoria sa timpurie. Comunicarea ar fi fost realizată prin gesturi, posturi ale corpului și sunete expresive legate de frică, durere, bucurie sau avertismente.
Cum se citesc numerele foarte mari? Scara numerică
Auzim adesea la TV, mai ales în context economic, despre sute de miliarde ori mii de miliarde. Dar cum credeţi că se citeşte numărul 490568923685923086015? Complicat? În acest articol vom vorbi despre cum se citesc numerele mari.
Dronelor de pe front li se adaugă un nou strat tehnologic: ghidarea asistată de IA
În aproape patru ani de la declanșarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei, tehnologia dronelor a trecut printr-o accelerare spectaculoasă: producția anuală se măsoară azi în milioane de unități, iar inovarea a fost impulsionată direct de nevoile de pe câmpul de luptă.
Una dintre transformările-cheie este integrarea sistemelor de ghidare asistate de inteligență artificială, menite să mențină un atac precis în condiții de interferențe electronice intense.
Cum au evoluat societățile în giganți dominați de frică, iar apoi s-au prăbușit. Inegalitatea - factor principal al colapsului
Idei-cheie:
• Statele-Goliat sunt instituții centralizate care impun reguli și extrag resurse de la o populație aflată într-un teritoriu închis.
• Luptele pentru putere din întreaga istorie a omenirii provin din manipularea a patru forme de putere: puterea decizională, controlul prin amenințări și violență, controlul resurselor și controlul informației. Inegalitatea economică acționează ca un factor principal al colapsului societal.
• Democrația este în declin: 5,7 miliarde de oameni (71% din populația Terrei) trăiesc acum într-o autocrație.
• Statele Unite ca trecând prin „cel mai rapid episod de autocratizare din istoria lor modernă”.
• Pământul devine mult mai fragil și vulnerabil la colaps decât credem.
• Va fi nevoie ca tot mai mulți dintre noi să voteze împotriva apocalipsei, să aibă încredere în cunoașterea experților (nu în opiniile politicienilor) și să lucreze pentru a extinde și rafina democrația ca principal mod de guvernare a statelor lumii.
Ne imaginăm civilizațiile antice ca funcționând foarte diferit față de modul în care operează economia noastră astăzi. Totuși, asirienii din epoca bronzului care trăiau în Mesopotamia acum aproximativ 3-4 mii de ani au pus bazele capitalismului modern într-o regiune care cuprinde cea mai mare parte a actualului Irak, estul Siriei și sud-estul Turciei.
Imperiul Asirian a fost rădăcina a ceea ce mulți cercetători numesc astăzi „Occidentul”.
Scrierea cuneiformă, cea mai veche din lume, consemnează dovezi ale existenței creditului, împrumuturilor și datoriilor ca „bani virtuali” și apariția comercianților de elită care dețineau monopoluri ale comerțului. Ei comercializau staniu din Afganistan, adus din orașul Kaneș (în Turcia de astăzi), în întregul lor imperiu, asemenea corporațiilor multinaționale din prezent.
Evoluția rațiunii: cum procesează cimpanzeii dovezile contradictorii
Aristotel credea că abilitatea de a raționa este trăsătura care ne separă de restul animalelor. În viziunea acestuia, a raționa înseamnă a ne forma convingerile pe baza dovezilor și a le revizui atunci când apar informații noi.
O serie recentă de cinci experimente coordonată de Jan M. Engelmann, antropolog evoluționist la Universitatea Berkeley, arată însă că această capacitate nu este exclusiv umană: cimpanzeii pot evalua probe, le pot ordona ca tărie și își pot schimba deciziile atunci când apar dovezi mai bune.
Gravitaţia şi căderea liberă a obiectelor
Întrebarea la care vrem să răspundem în acest articol este următoarea: dacă lăsăm în cădere liberă de la înălţimea de 1000 m un purice şi un Boeing 747, vor atinge ele pământul în acelaşi timp, dacă eliminăm rezistenţa opusă de aer din acest scenariu (dacă plasăm avionul şi puricele în vid)? Surprinzător poate pentru unii, răspunsul este DA, atât puricele, cât şi avionul vor ajunge la sol în exact aceeaşi secundă.
Argentina: între „lanțul drujbei” și „miracolul” austerității
Mai jos sunt principalele idei dintr-un articol publicat în Phenomenal World de autoarea și economista argentiniană Mercedes D'Alessandro.
Rezultatele alegerilor de la finalul lui octombrie i-au oferit președintelui Javier Milei o nouă validare politică, în ciuda recesiunii și a costurilor sociale tot mai apăsătoare. Proiectul său de „miracol argentinian” – un amestec de austeritate extremă, disciplină monetară și dependență financiară externă – redefinește nu doar economia țării, ci și raporturile de putere din regiune. În spatele scăderii rapide a inflației se află însă o listă tot mai lungă de costuri sociale, o restructurare instituțională amplă și o dependență crescândă de Statele Unite și FMI.
Memoria nu este un „depozit”: de ce trecutul nu se găsește în creier, ci în timp
Într-un articol publicat în Iai.tv intitulat „Memory is not stored in the brain. Time, not space, contains memory”, Victoria Trumbull, filozoafă la Oxford, care lucrează la intersecția dintre psihologia filosofică, metafizică și istoria gândirii filosofice, vine cu o ipoteză și o propunere curajoase privind natura memoriei: „O știință autentică a memoriei ar începe prin a pune sub semnul întrebării chiar metafora depozitării. Poate că amintirile nu sunt „stocate” nicăieri. Poate că rolul creierului nu este să adăpostească trecutul, ci să ne faciliteze accesul la el”. Mai jos, un rezumat al articolului menționat.
De la primele meditații filosofice până la neuroștiințele secolului XX, memoria a fost explicată printr-o imagine intuitivă: trecutul ar fi „păstrat” într-un spațiu interior, asemenea unei biblioteci vaste pline de amintiri. Această metaforă a devenit, odată cu materialismul modern, o teză luată literalmente: amintirea ar fi un tipar neuronal stocat undeva în creier.
Dar metafora depozitării nu poate fi transformată într-o descriere a realității. Ea exprimă felul în care simțim actul de a ne aminti, nu felul în care memoria există în mod obiectiv.
Controversele aspartamului: mituri, dovezi ştiinţifice şi opinii ale experţilor
Aspartamul este un îndulcitor artificial, de aproximativ 200 de ori mai dulce decât zahărul, folosit începând din 1980 într-o gamă largă de produse alimentare şi băuturi „dietetice” sau „fără zahăr” – de la sucuri light şi gumă de mestecat, până la iaurturi, deserturi instant şi chiar unele medicamente. Fiind atât de dulce, cantităţi foarte mici de aspartam pot îndulci la fel ca zahărul, având practic calorii neglijabile. Acest lucru l-a făcut popular printre cei care doresc să reducă aportul de zahăr sau calorii, de exemplu persoanele cu diabet sau cele care ţin dietă.
Cu toate acestea, aspartamul se află de zeci de ani în centrul unor controverse aprinse. Deşi este unul dintre cei mai studiaţi aditivi alimentari din lume, în jurul lui s-au răspândit numeroase mituri despre posibile efecte nocive: cel mai cunoscut este mitul că provoacă cancer, dar frecvent apar şi suspiciuni de neurotoxicitate (că ar dăuna creierului sau sistemului nervos), de efecte metabolice negative (cum ar fi favorizarea diabetului sau a obezităţii) şi îngrijorări legate de siguranţa pentru copii sau persoane cu boli cronice, informează 360medical.ro.
Trei mituri persistente despre alcool: ordinea băuturilor, încălzirea organismului și rolul cafelei în mahmureală
Miturile despre alcool sunt vechi de când omenirea produce și consumă băuturi alcoolice, însă multe dintre ele nu rezistă verificării științifice.
În fapt, ordinea în care bei diferitele tipuri de alcool nu influențează mahmureala, alcoolul nu încălzește organismul, iar cafeaua nu te trezește din beție. Cercetările sunt clare: ceea ce simțim nu coincide întotdeauna cu ce se întâmplă în corpul nostru.
De ce „mii de trupe” este greșit, oamenii nu se „amplasează”, iar avioanele și rachetele nu se „desfășoară”
E clar că presa nu se mai face de prea mulți jurnaliști, în sensul clasic, dar limbajul unora este literalmente la nivel de grădiniță...
China vrea să „pună piciorul” pe Lună până în 2030, iar programul său spațial merge conform planului
China a lansat misiunea spațială Shenzhou-20 în aprilie 2025.
Credit: Andres Martines Casares / EPA Images
La mai bine de 50 de ani de la ultima aselenizare cu echipaj uman (SUA), China avansează constant spre momentul în care își va trimite astronauții pe suprafața Lunii. Pe 30 octombrie 2025, un purtător de cuvânt al programului chinez de zboruri spațiale cu echipaj a declarat că țara este „pe drumul cel bun” pentru a lansa misiunea sa lunară până în 2030.
Dacă apreciezi articolele SCIENTIA, sprijină site-ul cu o donație! |
Clic pe imagine pt. detalii.