China a lansat misiunea spațială Shenzhou-20 în aprilie 2025.
Credit: Andres Martines Casares / EPA Images
La mai bine de 50 de ani de la ultima aselenizare cu echipaj uman (SUA), China avansează constant spre momentul în care își va trimite astronauții pe suprafața Lunii. Pe 30 octombrie 2025, un purtător de cuvânt al programului chinez de zboruri spațiale cu echipaj a declarat că țara este „pe drumul cel bun” pentru a lansa misiunea sa lunară până în 2030.
Cum intenționează China să trimită astronauți pe Lună?
Printre legislatorii și oficialii de rang înalt din sectorul spațial al Statelor Unite, progresul Beijingului către o misiune lunară cu echipaj a stârnit îngrijorare. Unii se tem că statutul SUA ca putere spațială ar putea fi afectat dacă China va ajunge pe Lună înainte ca NASA să-și finalizeze revenirea cu echipaj pe suprafața lunară.
Misiunea Artemis III ar trebui să trimită primii astronauți americani pe Lună, după Apollo 17 în 1972. Lansarea este programată pentru 2027, dar întârzierile o pot apropia de calendarul Beijingului.
Data tot mai apropiată a misiunii lunare chineze reprezintă un parcurs remarcabil. Beijingul și-a trimis primul astronaut, Yang Liwei, în spațiu în 2003, la bordul Shenzhou 5. Pregătirea de decenii pentru o aselenizare cu echipaj reproduce etapele și „premierele” care au caracterizat cursa spațială dintre SUA și URSS în anii ’60 și ’70.
China a trecut de la primul său zbor cu un astronaut la lansarea a doi astronauți, apoi la o misiune cu trei persoane, care a inclus prima ieșire în spațiu a unui astronaut chinez.
Ulterior, China a construit o stație spațială, Tiangong, pe orbita joasă a Pământului. Când Stația Spațială Internațională va fi retrasă în 2030, China va rămâne singura națiune cu un avanpost permanent pe orbita terestră.
Pe 31 octombrie, zborul Shenzhou 21 a trimis trei membri ai echipajului către stația Tiangong, care au preluat sarcinile de la alți trei astronauți chinezi aflați acolo din aprilie 2025. Astfel de rotații de echipaj au devenit rutină, demonstrând capacitatea impresionantă a Chinei în pregătirea pentru misiunea lunară.
Totuși, întoarcerea pe Pământ a celor trei astronauți a fost întârziată după ce capsula lor a fost lovită de resturi spațiale. Este un prilej de reamintire că spațiul rămâne un mediu ostil, oricât de obișnuite ar părea misiunile.
Modul în care China și-a construit treptat prezența în spațiu scoate în evidență forța sa tehnologică. Din anii ’70, a dezvoltat peste 20 de tipuri din familia de rachete Long March – 16 fiind active astăzi.
Potrivit publicației de stat China Daily, rachetele Long March au o rată de succes de 97%. Este doar puțin sub rata de succes de 99,46% a rachetei Falcon 9 a companiei SpaceX.
Cu lansatoare fiabile, China a putut să planifice și să respecte calendare realiste pentru obiectivele sale spațiale. În august 2025, China a efectuat un test la sol al celui mai nou model, Long March 10.
Acest model este conceput să trimită astronauți pe Lună la bordul capsulei Mengzhou de generație nouă în 2030. Ea va înlocui nava Shenzhou, care a fost până acum elementul de bază al misiunilor cu echipaj.
Nava are două secțiuni: un modul pentru echipaj și un modul de serviciu. Modulul pentru echipaj transportă astronauții. Modulul de serviciu oferă energie, propulsie și suport vital. Designul modular îi permite adaptarea la diferite misiuni.
Oficialii prevăd inițial două versiuni: una pentru orbita terestră, destinată transportului către și dinspre Tiangong, și una pentru misiuni de spațiu profund, proiectată pentru Lună.
Modulul pentru echipaj va putea transporta până la șase astronauți, față de trei în Shenzhou. Primul zbor al capsulei Mengzhou, fără echipaj, este programat pentru anul viitor.
Mengzhou va transporta și o sondă de aterizare, numită Lanyue. Numele provine dintr-un poem scris de Mao Zedong și se traduce prin „îmbrățișând Luna”. Lanyue are două segmente: o etapă de aterizare și o etapă de propulsie.
Etapa de aterizare transportă echipajul. Etapa de propulsie transportă combustibilul pentru coborâre și se separă în fazele finale ale aselenizării. Lanyue va cântări aproape 26 de tone și va găzdui doi astronauți pentru coborârea pe Lună.
Testarea sondei de aterizare este în desfășurare din 2024. Un prototip robotic este programat pentru teste în 2027 și 2028, iar o misiune fără echipaj Mengzhou–Lanyue este planificată pentru 2028 sau 2029, înaintea misiunii complete cu echipaj în 2030.
În 2024, Agenția Chineză pentru Zboruri Spațiale cu Echipaj (CMSA) a prezentat costumele spațiale destinate utilizării pe Lună. La evenimentul de prezentare de la Chongqing, un tehnician care purta costumul a demonstrat libertatea de mișcare: s-a ghemuit, s-a aplecat și a urcat trepte.
China va clădi pornind de la programul său de explorare robotică a Lunii, care a atins deja câteva borne majore. Printre acestea se numără misiunea Chang’e-6, care în iunie 2024 a adus pe Pământ primele mostre prelevate vreodată de pe fața nevăzută a Lunii. Acest succes impresionant a subliniat extinderea capabilităților tehnologice ale Chinei cu privire la spațiu.
Drumul Chinei către Lună este realist, fezabil și, cel mai important, în grafic. Istoria de multe decenii în spațiu înseamnă că nu doar deține know-how-ul necesar, ci are și ceea ce multor națiuni le lipsește: o viziune clară și resurse financiare consistente.
China a fost al doilea cel mai mare investitor în programe spațiale guvernamentale în 2024, deși cei 19 miliarde de dolari investiți au fost totuși cu 60 de miliarde mai puțin decât cheltuiala SUA. Misiunile sale, cel puțin în aparență, sunt mai puțin afectate de schimbările politice.
O aselenizare chinezească cu echipaj va avea o puternică încărcătură simbolică, mai ales dacă țara va ajunge acolo înainte de misiunea planificată de NASA. Însă impactul ar depăși prestigiul: „Țările care ajung primele vor scrie regulile despre ce putem face pe Lună”, a declarat Mike Gold, fost administrator asociat la NASA, într-o audiere în Senatul american.
O aselenizare chineză ar permite țării să înceapă să modeleze regulile, agenda de cercetare și peisajul geopolitic al acestei noi ere spațiale.
Traducere după China is goint to the Moon by 2030 de Marissa Martin, analist, știință și tehnologie emergentă, RAND Europe.
