Cercetătorii au scos la iveală două posibile căi prin care este posibil ca viaţa să fi evoluat din gheaţă. Este cunoscut faptul că primele organisme unicelulare mişunau pe întreaga planetă în urmă cu peste 3,5 miliarde de ani. Marea întrebare este> care este modalitatea prin care precursorii acestor celule au făcut saltul de la agenţi chimici la organisme multicelulare. Două teorii recente explică faptul că totul se datorează gheţii.
Mulţi geologi consideră că este posibil ca la început Pământul a trecut prin mai multe faze în care era ca un ʺbulgăre de zăpadăʺ, planeta noastră fiind acoperită în întregime cu gheaţă. Ultimul ʺbulgăre de zăpadăʺ ar fi fost distrus înainte de explozia din Cambrian care a avut loc în urmă cu peste o jumătate de miliard de ani.
Aceste ere dominate de gheaţă s-au datorat într-o oarecare măsură lipsei de strălucire a Soarelui. În prezent, Soarele este prea fierbinte pentru ca să se poată forma un bulgăre de zăpadă. Este de asemenea posibil ca o creştere a oxigenului să fi răcit planeta şi mai mult. În urmă cu 3,5 miliarde ani, cianobacteriile, sau algele verzi-albastre, au început să elibereze oxigen în timpul fotosintezei. Acest lucru este posibil să fi răcit planeta suficient de mult încât să se formeze gheaţă la poli. Cu cât se forma mai multă gheaţă, cu atât mai mult lumina soarelui era reflectată înapoi în spaţiu, ceea ce conducea la o răcire suplimentară a planetei. În cele din urmă, a apărut un fenomen denumit: efectul "casei de gheaţă".
Cum este posibil să fi supravieţuit ceva în condiţiile oferite de acest ʺbulgăre de zăpadăʺ? Geologul Adam Campbell este de părere că formele de viaţă au rezistat datorită unui grup de mări mici, care au rămas în stare lichidă, chiar şi la cele mai mari adâncimi ale casei de gheaţă.
Conform ʺDiscoverʺ:
ʺCampbell este de părere că un corp lung, îngust de apă care comunica cu oceanul este posibil să fi adăpostit algele, în timp ce restul Pământului arăta ca Hoth din ʺThe Empire Strikes Back (Imperiul ripostează)ʺ, însă fără creaturile Wampa de gheaţă.
Marea Roşie este un exemplu modern bun al acestui tip de corp de apă. Marea Roşie are o lungime de aproximativ 6,5 ori mai mare decât lăţimea şi se uneşte cu Oceanul Indian. O mare lungă cum este aceasta, în timpul perioadei "Pământului ca un bulgăre de zăpadă" ar fi fost suficient de rezistentă în prezenţa gheţarilor pentru a rămâne fără gheaţă.
"Rezultatele iniţiale au oferit suficiente dovezi care să susţină faptul că aceste tipuri de canale ar putea rămâne relativ fără gheaţa groasă glacială care se formează în timpul unui eveniment cum este Pământul ca un "bulgăre de zăpadă", a afirmat Campbellʺ.
După ultimul ʺbulgăre de zăpadăʺ, viaţa de pe Pământ a suferit o diversificare importantă în dezvoltarea evoluţionistă care este adesea numită ʺexplozia Cambrianăʺ. Plante şi animale multicelulare au populat mările cu forme de viaţă, aşa cum nu mai fuseseră văzute până atunci pe această planetă.
O altă teorie susţine că cele mai timpurii forme de viaţă au evoluat sub forma unor tuburi ciudate de gheaţă numite ţurţuri de apă sărată. Într-un document recent, Bruno Escribano şi colegii săi susţin că înainte cu mult ca mările ca ʺbulgării de zăpadăʺ pe care îi descrie Campbell să apară, urmele de substanţe chimice din aceşti țurțuri este posibil să fi dat naştere unor organisme unicelulare. În ʺLangmuirʺ, cercetătorii scriu următoarele:
ʺŢurţurii de apă sărată sunt tuburi goale de gheaţă, având dimensiuni pornind de la câţiva centimetri până la câţiva metrii lungime care se formează sub gheaţa care pluteşte pe mare, atunci când apa sărată rece se scurge descendent transformându-se din gheaţa mării în apa mării aproape de punctul de îngheţ. Când această apă sărată extrem de rece părăseşte gheaţa, apa cu care vine în contact îngheaţă, ducând la formarea unui tub gol de gheaţă, un ţurţure de apă sărată, care coboară în jurul firului descendent de apă sărată.
Este foarte posibil ca în condiţii prielnice de viaţă, aceste tuburi goale de sub gheţari să evolueze într-o lume de apă şi gheaţă. Potrivit unui comunicat vizavi de lucrare: "analiza a concluzionat că ţurţurii de apă sărată oferă un mediu care ar fi putut la fel de bine favoriza apariţia vieţii pe Terra cu miliarde de ani în urmă şi ar fi putut face acest lucru pe alte planete. " Dincolo de Pământ, mecanismul de formare al ţurţurilor de apă sărată poate fi important în contextul unor planete şi sateliţi care au oceane acoperite cu gheaţă", afirmă comunicarea, citând în special doi sateliţi ai lui Jupiter numiţi Ganymede şi Callistoʺ.
Ambele teorii se bazează pe ideea că există porţiuni ale planetei care au rătramas fără gheaţă, permiţând vieţii să găsească o nişă mică care să-i permită să continue să evolueze. O multitudine de forme de viaţă mai prosperă în gheaţă şi astăzi, şi, recent, oamenii de ştiinţă au descoperit bacterii în Oceanul Arctic care trăiesc în gheaţă la -15 C.
Traducere de Ecaterina Pavel după two-possible-explanations-of-how-life-on-earth-evolved
