„Pentru a deveni intelectual, trebuie să citești 30-40 de ore pe săptămână”, plus alte gânduri de Nassim Nicholas Taleb (2)

Nassim Nicholas Taleb, eseistul libanezo-american faimos în special pentru conceptul de „lebădă neagră”, este activ pe Twitter. Comentează diverse evenimente politice, periodic atacă diverse figuri politice sau literare și își testează propriile idei.
Mai jos am extras 15 dintre cele mai recente gânduri publicate pe contul de Twitter. Pentru fanii acestuia, la mijlocul lunii mai a.c. a menționat într-un mesaj că lucrează la o nouă carte: „The Lydian Stone”.
În urmă cu câteva luni am publicat un articol similar (idei exprimate pe Twitter), pe care-l puteți citi aici.
Dacă nu ați citit cărțile lui Taleb, o sinteză a acestora o puteți găsi pe scientia.ro, dând click pe tagul Nassim Nicholas Taleb.
Alimentele ultraprocesate cresc riscul de accident vascular cerebral și demență

Persoanele care consumă regulat multe alimente ultraprocesate, precum băuturi răcoritoare, chipsuri și biscuiți, pot avea un risc mai mare de probleme de memorie, precum și de accident vascular cerebral, comparativ cu cei care consumă mai puține alimente procesate.
Datele sunt publicat în revista Neurology. Studiul a inclus 30.239 de participanți cu vârsta de 45 de ani sau mai mult, urmăriți pe o perioadă medie de unsprezece ani.
Trucuri pentru a ține legumele și fructele proaspete pentru mai mult timp

Știm cu toții că fructele și legumele au tendința de a se deteriora rapid. Se întâmplă astfel pentru că și după recoltare, acestea continuă procesele biologice. Aceasta include producerea de energie din carbohidrați, proteine și grăsimi, în timp ce eliberează dioxid de carbon și vapori de apă. Nu ați găsit niciodată un cartof încolțit în cămară?
Fructele și legumele proaspete se strică ușor și din cauza diverșilor microbi, atât inofensivi, cât și cei care pot provoca boli.
Simpla punere în frigider nu va rezolva problema, deoarece diferitele tipuri de plante vor reacționa diferit la modul în care sunt depozitate.
În plus, este util de știut că punerea împreună a unor fructe sau legume afectează modul în care acestea se păstrează și se coc.
12 predicții privind viitorul tehnologiei

Vinod Khosla (n.1955) este un om de afaceri indian, miliardar, cofondator al Sun Microsystems și fondatorul Khosla Ventures. Khosla și-a făcut averea din investițiile de capital în domenii precum tehnologia informației și tehnologiile alternative de energie.
Recent Khosla a avut o scurtă prezentare în care a vorbit despre viitorul tehnologiei și impactul asupra activităților umane, făcând 12 predicții.
Ce mi-a atras atenția este că și-a început discursul prin a atrage atenția că viitorul tehnologiei nu depinde de experții din diverse domenii, care gândesc liniar și nu văd oportunitățile de progres brusc într-un domeniu, ci de antreprenori temerari, care încearcă imposibilul, iar uneori reușesc.
Iată cele mai importante afirmații ale acestuia.
De ce Heinrich Himmler avea drept carte favorită „Bhagavad Gita”, plus alte gânduri de Ziua Copilului (JID-125)

• Nu sunt un fan al ipotezei simulării. Mi se pare prea simplistă soluția la toate probleme noastre...
Dar dacă ar fi adevărat, ar fi interesant ca moartea să ne ofere măcar prilejul de a ști ce e dincolo, în lumea celor ce rulează simularea.
Aș fi curios să știu în ce măsură se potrivește fizica noastră cu conceptul de lume al creatorilor experimentului. Cât de mult „am ghicit” din planul original? Doar atât 😀
Țigările electronice și dispozitivele de încălzire a tutunului, asociate cu risc crescut de cancer pulmonar la persoanele care renunță la fumatul de tutun clasic

Un studiu realizat în Coreea a arătat că foștii fumători care utilizează țigări electronice sau dispozitive de vapat sunt semnificativ mai predispuși să dezvolte sau să moară de cancer pulmonar în comparație cu cei care nu utilizează aceste dispozitive după ce renunță la fumat. Mai mult decât atât, practica înlocuirii tutunului clasic cu dispozitive electronice sau de încălzire a tutunului ar putea afecta inclusiv programele de screening pentru cancerul pulmonar.
Microbii din cavitatea bucală influențează sănătatea altor organe ale corpului

Gura ta este unul dintre cele mai diverse habitate din corpul uman. Conține peste 700 de specii cunoscute de bacterii, precum și drojdii, viruși și unele protozoare. Această comunitate de microbi este denumită „microbiomul oral” și, ca și microbiomul intestinal, joacă un rol important în sănătatea ta.
Unele dintre cele mai frecvente boli cauzate de modificările microbiomului oral sunt cariile dentare și bolile gingiilor. Dar date tot mai relevante sugerează că microbiomul oral este, de asemenea, corelat cu alte afecțiuni de sănătate serioase care apar în alte părți ale corpului.
Nu, turbulențele prin care a trecut un avion al Singapore Airlines nu au fost cauzate de schimbări ale gravitației

Imagine: Twitter
În urmă cu câteva zile un avion de linie al companiei Singapore Airlines, deplasându-se de la Londra către Singapore, a trecut printr-o zonă de turbulențe, 104 pasageri fiind răniți, iar unul decedând.
Ministerul transporturilor din Singapore a dat publicității ieri, pe 29 mai, un comunicat, care arată că în urma analizei sistemelor de date de la bord (flight data recorder - FDR și cockpit voice recorder - CVR) a rezultat, printre altele, că:
Cum este corect: „aleator” sau „aleatoriu”?
Cei doi termeni, „aleator” și „aleatoriu” pare că sunt folosiți la întâmplare și interschimbabil, în sensul că pare că o bună parte a vorbitorilor de română consideră că ambele variante sunt corecte.
În fapt, „aleator” apare în dicționarele limbii române, ca variantă pentru „aleatoriu”, forma considerată de unii ca fiind singura corectă.
Spiritul antreprenorial din Europa nu este suficient de dezvoltat
La coada Europei în ce privește inițiativa antreprenorială se află Polonia, România, Lituania, Grecia și Spania, cu 2,59%, 5,85%, 6,68%, 6,74% și, respectiv, 6,79%”.
Conceptul de „antreprenoriat cultural” are multe fațete. El cuprinde atât impactul cultural și social al formării antreprenoriale, cât și factorii de mediu care influențează dezvoltarea acesteia.
Unele societăți, cum ar fi SUA, au o cultură antreprenorială puternică. Aceasta înseamnă că anumite caracteristici sunt celebrate și încurajate, cum ar fi capacitatea indivizilor de a-și asuma riscuri, răbdarea atunci când se confruntă cu provocări și rezolvarea inovatoare a problemelor, în special în situații incerte. Cu toate acestea, nu toate țările au o astfel de cultură antreprenorială.
LHC: în căutarea căutarea particulelor cu sarcină electrică microscopică, propuse în teorii dincolo de „modelul standard”

În cadrul unor noi experimente la Marele accelerator de hadroni de la CERN (Large Hadron Collider - LHC) se vor căuta particule cu sarcină electrică extrem de mică. Aceste particule au fost propuse în teorii dincolo de teoria modelului standard al fizicii particulelor elementare și ar putea explica inclusiv materia întunecată. Primele teste în cadrul experimentului FORMOSA sunt foarte promițătoare.
Vaccinarea previne cancerele asociate HPV și la femei, și la bărbați, dar acoperirea în populația tânără este încă redusă

De la introducerea vaccinului împotriva virusului papiloma uman (HPV) în Statele Unite în 2006, infecțiile HPV care cauzează majoritatea cancerelor și a verucilor genitale asociate cu HPV au scăzut semnificativ (88% în rândul adolescentelor și 81% în rândul femeilor tinere).
Un studiu prezentat la întâlnirea anuală ASCO 2024 a investigat eficacitatea vaccinului în prevenirea cancerelor și a displaziilor premaligne cauzate de HPV. Studiul s-a bazat pe o populație mare (peste 90 milioane de participanți) cu vârste cuprinse între 9 și 39 de ani, din rețeaua de cercetare medicală TriNetX.
O echipă de cercetători a descoperit mecanismele care duc la regenerarea ficatului

O echipă internațională de cercetători, printre care și specialiști de origine română, a descoperit mecanismele care conduc regenerarea ficatului în timpul bolii hepatice cronice. Acest proces de regenerare permite ficatului să se repare atunci când este afectat în mod cronic, dar ar putea duce și la progresia spre cancer.
Grupul de cercetători de la Institutul de Sănătate din Berlin, de la Charité (BIH) și Open Targets, împreună cu colegi de la Universitatea Cambridge și de la Spitalul Addenbrooke’s, Marea Britanie, au reușit să demonstreze acest lucru în premieră prin efectuarea de analize unicelulare pe mai multe biopsii obținute de la pacienți cu boală hepatică steatotică progresivă asociată disfuncției metabolice (MASLD), informează 360medical.ro.
Rezultatele obținute in vivo au fost validate folosind organoizi cultivați în laborator.
Valurile de căldură extremă din sudul și sud-estul Asiei sunt indicatori ai vremurilor care ne așteaptă

Din aprilie 2024, zone extinse din sudul și sud-estul Asiei, din Pakistan până în Filipine, s-au confruntat cu căldură extremă prelungită. Acoperind unele dintre cele mai dens populate regiuni din lume, seria de valuri de căldură a afectat totul, de la sănătatea și bunăstarea umană până la economie și educație.
Multor elevi din India, Bangladesh și Filipine li s-a cerut să stea acasă zile întregi din cauza unui risc sever pentru sănătate cauzat de căldura extremă, în timp ce valurile de căldură devin o problemă majoră pentru alegerile din India.
Bangladesh a închis chiar toate școlile primare timp de săptămâni, în timp ce temperatura a atins 43,8 °C pe 30 aprilie.
Noi dovezi privind undele gravitaționale de fond

Credit: EPTA
Recent, o echipă de cercetători condusă de J. Antoniadis (Institutul de astrofizică din Grecia) a publicat un articol în care vorbește despre noi date care confirmă ipoteza existenței unui fond permanent de unde gravitaționale, prezente pretutindeni în univers.
Datele analizate au venit de la două proiecte de cercetare științifică, The European Pulsar Array și Indian Pulsar Timing Array, unde s-au măsurat semnale de foarte joasă frecvență venite de la o serie de pulsari monitorizați, în corelație cu proprietățile cunoscute ale undelor gravitaționale de fond.
Țintele privind limitarea încălzirii globale vor fi în curând depășite, cu consecințe greu de imaginat pentru umanitate

Citesc mult despre încălzirea globală, dar scriu puțin. În primul rând pentru că, am observat, este un subiect care prezintă interes pentru puțină lume și care este menționat cel mult, la „diverse”, când temperaturile stau ridicate cu lunile sau vijelii extreme distrug culturi, copaci, clădiri, mașini șamd.
Subiectul încălzirii globale este unul complex, pentru explicații exhaustive, dar unul relativ simplu când este vorba despre concluzii și tendințe.
Pe scurt, planeta se încălzește într-un rimt fără precedent și nu pare a fi nimeni care să se simtă realmente responsabil. Iar asta înseamnă că, cel mai probabil, superficialitatea de azi va însemna dezastrul cvasi-apocaliptic de mâine la nivel global. Știu de pe acum că generațiile viitoare, când vor analiza această perioadă istorică, din perspectiva încălzirii planetare, ne vor numi „somnambulii”, pentru că realmente ne comportăm ca și cum nu observăm lumea în care trăim și ce se întâmplă cu ea, din cauza noastră.
Consumul excesiv de sare crește riscul de cancer gastric cu 40%

Consumul crescut de sare este asociat cu riscul de cancer gastric și în Europa, nu doar în țările asiatice, unde acest fenomen era deja cunoscut, conform unui nou studiu realizat de Universitatea Medicală din Viena. Studiul, publicat recent în revista de specialitate Gastric Cancer, arată că persoanele care adaugă frecvent sare în mâncare au un risc cu 40% mai mare de a dezvolta cancer gastric comparativ cu cei care nu folosesc sare suplimentară la masă.
Noul model de IA al OpenAI, GPT-4o, pare a fi la un cu totul alt nivel față de GPT-4

Astăzi OpenAI a prezentat noul său model de inteligență artificială, GPT-4o, care permite interacțiunea cu utilizatorii săi ca un asistent vocal ultra-sofisticat, care poate procesa semnal audio, video și text în timp real.
Iată demonstrația făcută de reprezentanți ai companiei:
Cele cinci ere ale evoluției universului. Teoria ΛCDM

Etapele evoluției universului. Universul este inițial un amestec extrem de fierbinte, dens, aproape omogen de fotoni și materie, strâns cuplate sub formă de plasmă.
Cosmologia modernă își are rădăcinile în observarea faptului că universul este în expansiune (Edwin Hubble, 1929) și a constatării că radiația cosmică de fond (RCF) este aproape uniformă (3K), radiație despre care fizicienii cred că este o consecință a Big Bang-ului.
Cosmologia bazată pe date este relativ recentă, fiind posibilă în ultimele 2-3 decenii ca urmare a progreselor fantastice în tehnologia ce permite observarea cosmosului. Aceasta a fost posibilă prin progresele obținute pe trei domenii:
• cartografierea cerului în segmentul microundelor al spectrului electromagnetic.
• utilizarea supernovelor de tip Ia pentru a determina rata de expansiune a universului.
• studii spectroscopice ale galaxiilor și quasarilor pe suprafețe mari ale cerului.
Este important să realizăm că fiecare set de observații oferă o fereastră diferită către evoluția universului. Acest lucru se datorează în parte pentru că fiecare set de observații oferă o vedere a universului la un timp diferit în istoria acestuia, vedere cuantificată în deplasarea către roșu a radiației care ajunge la noi.
