Scientia.ro

Leonard Hayflick și descoperirea limitei celulare. De ce nu putem fi veșnic tineri

Leonard Hayflick este unul dintre cei mai influenți biologi ai secolului XX, cunoscut pentru faptul că a schimbat radical înțelegerea noastră despre celulele umane și îmbătrânire. Hayflick a demonstrat, pentru prima dată, că celulele umane nu sunt nemuritoare, contrazicând teoriile anterioare. Contribuțiile sale nu se limitează doar la acest domeniu; de-a lungul carierei sale, a contribuit în mod esențial în microbiologie, studiul cancerului și gerontologie.

Descoperirea sa fundamentală este cunoscută sub numele de „Limita Hayflick”, și vom vorbi imediat despre ce înseamnă această limită, precum și despre implicațiile acestei limite pentru industria modernă a longevității și medicina anti-îmbătrânire.

Organismul uman trece prin două perioade de îmbătrânire rapidă, la 44 și 60 de ani

„Analiza a relevat modele neliniare consistente în markerii moleculari ai îmbătrânirii, cu o dereglare semnificativă apărând în două perioade majore, în jurul vârstelor de 44 și 60 de ani (vârstă cronologică). De asemenea, au fost identificate molecule distincte și căi funcționale asociate acestor perioade (reglarea sistemului imunitar și metabolismul carbohidraților) care se modifică în jurul vârstei de 60 de ani, precum și modificări asociate cu sănătatea cardiovasculară și cu metabolismul lipidelor și al alcoolului în perioada de tranziție din jurul vârstei de 40 de ani.
În ansamblu, această cercetare demonstrează că funcțiile și riscurile bolilor asociate îmbătrânirii se schimbă într-un mod neliniar pe parcursul vieții umane și oferă informații noi cu privire la căile moleculare și biologice implicate în aceste schimbări.” Nature.

Dacă v-ați simțit vreodată ca și cum totul în corp se destramă rapid, s-ar putea să nu fie doar imaginația dumneavoastră. Un nou studiu al cercetătorilor de la Facultatea de medicină a Universității Stanford arată că multe dintre moleculele și microorganismele din corpul uman înregistrează o creștere sau o scădere „dramatică” între 40 și 60 de ani.

Cercetătorii au evaluat mai multe mii de molecule diferite la persoane cu vârste cuprinse între 25 și 75 de ani, precum și microbiomul acestora (bacteriile, virusurile și ciupercile care trăiesc în organismul uman și pe piele) și au constatat că abundența majorității moleculelor și a microbilor nu se modifică în mod gradat, informează 360medical.ro.

Cum vindecă organismul o rană. O explicație de detaliu

În viața de zi cu zi, accidentele minore sunt inevitabile. Probabil te-ai împiedicat vreodată de o piatră, ți-ai rănit un deget de la picior, ai avut o sângerare ușoară și poate o unghie retezată. În acele momente, în corpul tău se declanșează o serie impresionantă de procese biologice complexe, care au ca scop repararea țesuturilor afectate și revenirea la normal.

În acest articol vom explora în detaliu ce se întâmplă în organism atunci când acesta suferă o rănire minoră, folosind exemplul unei lovituri la degetul de la picior, cu retezarea unghiei și o rănire localizată.

Bacteriofagii: universul ascuns din intestinele tale

Interiorul corpului uman este plin de virusuri care infectează bacteriile. Ce fac ele acolo?

Virusuri numite bacteriofagi infectează bacteriile intestinale, injectând în acestea material genetic, noi generații de virusuri rezultând în urma acestui proces. Dar bacteriofagii și bacteriile pot trăi și în armonie.

Probabil ai auzit de microbiom — mulțimea de bacterii și alte forme minuscule de viață care trăiesc în intestinele noastre. Ei bine, pe lângă aceste bacteriile sunt și virusuri, care există în și în jurul bacteriilor, cu consecințe importante atât pentru ele, cât și pentru noi.

Este timpul să facem cunoștință cu bacteriofagii.

Cum psihologia „ghionturilor” ne face să avem alegeri mai sănătoase

Pe 13 mai 2021, Bill de Blasio, primarul orașului New York la acea vreme, a ținut o conferință de presă online, unde a anunțat un acord între primărie și Shake Shack, un lanț local de restaurante cu burgeri. Scopul era de a-i încuraja pe locuitorii New Yorkului să se vaccineze împotriva Covid-19. Fiecare persoană vaccinată primea un cupon pentru un burger sau un sandviș gratuit la orice locație a lanțului. În științele comportamentale, acest tip de stimulent este cunoscut sub numele de „ghiont” (eng. nudge).

Termenul a fost popularizat de Richard H. Thaler (câștigătorul Premiului Nobel pentru economie în 2017) și Cass R. Sunstein în bestsellerul lor din 2008, „Nudge: Improving Decisions About Health, Wealth, and Happiness”.

„Nietzsche” de Gilles Deleuse (note de lectură)

1. „Așa grăit-a Zarathustra” menționează „cum spiritul se schimbă în cămilă, cămila-n leu și-n fine, leul în copil”.
Cămila - cară valorile prestabilite, educația, morala și cultura. Le cară prin deșert, unde se transformă în leu.
Leul - sparge statuile, calcă în picioare poverile (valori, educație etc.) și critică toate valorile, devenind apoi copil.
Copilul - un nou început, creator de valori noi și noi principii de evaluare.

Chiar au schimbat bogații „obiectele de lux” cu „ideile de lux”?

Credit imagine: NewYorkPost

Conceptul de „idee de lux” (eng. luxury belief) a fost inventat de scriitorul american Robert Kim Henderson. Acesta a avut o copilărie dificilă. A avut o mamă născută în Seul, iar tatăl, pe care nu l-a cunoscut, avea origini mexicane și spaniole. Mama era dependentă de droguri, așa că a crescut în orfelinate în California de la vârsta de 3 ani până la vârsta de 7 ani, când a fost adoptat de o familie din același stat, care a divorțat ulterior.

Henderson a intrat în Forțele Aeriene ale SUA după liceu, iar după a urmat Universitatea Yale cu sprijinul statului (beneficiu legal pentru veterani), unde a obținut o diplomă în psihologie. Ulterior și-a luat doctoratul în psihologie la Cambridge.

Conceptul care l-a făcut faimos pe Henderson este cel de „idei de lux”, care sunt idei care conferă status membrilor claselor superioare, dar care afectează membrii claselor inferioare.

De ce tindem să ținem cu cei mai slabi?

A apărut acum câteva zile un articol pe site-ul BBC, scris de David Robson, un cunoscut autor de literatură științifică, în care se vorbește tocmai despre acest lucru: de ce avem tendința de a ține cu cei care sunt într-o poziție de pierzător, fie că este vorba despre sport, fie că este vorba despre un alt domeniu.

Subiectul este interesant, așa că îi dedic articolul de astăzi.

Deși articolul lui Robson încearcă să prezinte o perspectivă științifică asupra acestui subiect, mi se pare că explicația este nesatisfăcătoare. Iată de ce.

Scurt ghid pentru prevenirea cariilor, a gingivitei și a parodontozei

În principiu, lucrurile sunt simple: spălarea zilnică pe dinți, de două ori, dimineața și seara, prezentarea la dentist la apariției oricărei probleme și detartrajul periodic, în funcție de specificul fiecăruia (cât de repede acumulează tartru) - ar trebui să reguli cunoscute și aplicate de toată lumea.

Dar, din diverse motive, lucrurile nu stau așa în realitate, așa că, de regulă, cabinetele doctorilor stomatologi sunt pline cu pacienți cu diverse probleme.

În mare, sunt două tipuri de probleme, dar cu o cauză comună, pe care le avem la nivelul gurii: probleme cu dinții și probleme cu gingiile.

Iată, în continuare, câteva recomandări cu privire la îngrijirea danturii.

De ce explicarea conștiinței este conceptual imposibilă. Conștiința funcțională versus conștiința fenomenală

În capitolul 13 din cartea pe care am publicat-o anul trecut, Călătorie la granițele gândirii, am vorbit pe larg despre de ce problema conștiinței este, cred, insolvabilă. Reiau acest subiect, cu câteva noi idei care, cred, completează argumentația.

Întâi, o să prezint pe scurt o abordare nouă prezentată într-un articol pe site-ul PsychologyToday de cercetătoarea Sharon Hewitt Rawlette. Apoi o să încerc să intru în profunzimile minții umane, adăugând, sper, câteva idei suplimentare cu privire la dificultățile sondării conștiinței.

constiinta

Bosonul Higgs ar fi putut distruge universul până acum. Iată de ce nu s-a întâmplat

Câmpul Higgs, reprezentare grafică

Deși universul poate părea stabil, având o vechime de 13,7 miliarde de ani, mai multe experimente sugerează că acesta este în pericol – fiind pe marginea prăpastiei. Și totul se datorează instabilității unei singure particule fundamentale: bosonul Higgs.

„Fiecare dintre noi experimentează mai mult decât poate înțelege”

Viromul uman: de ce virusurile ar putea fi la fel de importante pentru sănătate ca bacteriile intestinale

Deseori auzim despre importanța microbiomului uman – vasta colecție de bacterii și ciuperci care trăiesc pe suprafața corpului nostru și în interiorul nostru – în ceea ce privește sănătatea noastră. Dar există o altă parte, la fel de importantă, a acestei comunități microbiene care rămâne mult mai puțin cunoscută: viromul.

Viromul este format din toate virusurile care locuiesc în corpurile noastre. Acesta include acele virusuri care infectează celulele umane, bacteriofagi (virusuri care infectează bacteriile) și virusurile pe care le dobândim din dietă și mediu.

Virusurile sunt cele mai numeroase entități biologice de pe Pământ, cu un număr estimat de 10³¹ particule virale la nivel global și aproximativ 10¹³ în fiecare ființă umană.

De ce cele mai multe cărți sunt inutile, plus alte gânduri de final de iulie (JID-127)

• Timpurile sunt de așa natură, că pe subiecte foarte importante și cu efecte pe termen lung, până și cei mai luminați spun public ce se așteaptă de la ei, nu ce gândesc.

• Cu cât un domeniu ne este mai străin, cu atât mai pregnant sentimentul că avem dreptate în opiniile (și în special criticile) noastre.

• Dacă nu ești deja anesteziat, ar trebui să simți o durere acută, observând că bunul-simț a devenit nerelevant și că orice idiot care persistă public va ajunge să aibă turme de adepți și simpatizanți.

jurnal-de-idei-diverse

Ce sunt substanțele nootrope și care sunt efectele acestora asupra creierului uman?

Oamenii au căutat de mult timp un „elixir magic” care să ne facă mai inteligenți și să ne îmbunătățească abilitatea de concentrare și memoria. Acest lucru include medicina tradițională chineză utilizată acum mii de ani pentru a îmbunătăți funcția cognitivă.

Acum avem substanțele nootrope, cunoscute și sub denumirile de medicamente inteligente, stimulente cerebrale sau potențiatori cognitivi.

Acestea se pot cumpăra sub formă de gume de mestecat, pastile și plasturi pentru piele online sau din supermarketuri, farmacii sau benzinării. Nu ai nevoie de rețetă sau de consultarea unui profesionist în sănătate.

Dar chiar îți stimulează creierul substanțele nootrope? Iată ce spune știința.

Din nou despre timp și inexistența lui...

Este unul dintre subiectele care mă interesează și pe marginea lui am mai scris câteva articole. Aprofundând acest subiect de-a lungul a mai multor ani, lucrurile sunt clare: timpul nu există, ceea ce face fizica cu atât mai interesantă și dă lumii un alt înțeles.

Pentru cei care nu au citit articolele anterioare pe acest subiect sunt convins că afirmația că timpul nu există este una excentrică ce nu merită luată în seamă, de vreme ce restul lumii pare că știe că timpul există, iar timpul este un element central în știință, de la măsurători la nivel atomic la calcule astronomice.

Virusuri străvechi sunt implicate în apariția unor tipuri de cancer

Cum se „trezește” ADN-ul aflat în stare latentă în organismul uman pentru a facilita apariția cancerului? În urma noilor descoperiri, oamenii de știință speră că terapiile de reducere la tăcere a „retrovirusurilor endogene” ar putea face ca tratamentele împotriva cancerului să funcționeze mai bine.

O privire în interiorul genomului uman, printre cele aproximativ 20.000 de gene care servesc ca elemente constitutive de bază ale vieții, dezvăluie urme de ADN lăsate în urmă de virusuri care i-au infectat pe strămoșii noștri cu zeci de milioane de ani în urmă.

Acești oportuniști antici, cunoscuți sub denumirea de retrovirusuri endogene, au fost mult timp considerați ADN inert sau „junk”, lipsit de orice capacitate de a produce daune, informează 360medical.ro.

Cum să răcești rapid mașina, după ce a stat în soare

Ieri am văzut următoarea scenă: un vecin cu doi copii, a cărui mașină stătuse în parcare sub incidența directă a razelor solare vreme de câteva ore, dăduse drumul la aerul condiționat din mașină, iar ei stăteau afară, lângă mașină, așteptând ca interiorul habitaclului mașinii să se răcească.

Sigur, după o vreme temperatura din mașină se va răci și astfel. Dar există o metodă simplă prin care aduci în câteva secunde temperatura din mașină la nivelul temperaturii de afară.

O actualizare minoră a adus la nefuncționarea a milioane de sisteme IT din întreaga lume

Pana globală care a afectat milioane de sisteme IT săptămâna aceasta, cauzată de o actualizare software eșuată, evidențiază natura interconectată și adesea fragilă a infrastructurii IT moderne. Demonstrează cum un singur element care nu funcționează cum trebuie poate avea consecințe de amploare.

Pana a fost legată de o actualizare automată a Crowdstrike Falcon, un instrument de securitate cibernetică omniprezent, utilizat în principal de organizații mari. Aceasta a dus la blocarea Microsoft Windows pe calculatoare din întreaga lume.

CrowdStrike a remediat problema între timp. Deși multe organizații au reușit să își reia activitatea, va dura ceva până când echipele IT vor remedia complet toate sistemele afectate – unele dintre aceste lucrări trebuie făcute manual.

Tahionii, particule ipotetice superluminice, ar permite o mai bună înțelegere a structurii cauzale a teoriei relativității

Deoarece un tahion se deplasează mai repede decât viteza luminii, nu îl putem vedea apropiindu-se.
După ce un tahion a trecut de noi, am putea vedea două imagini ale acestuia, apropiindu-se și depărtându-se.
O animație puteți vedea aici.

Tahionii, particule ipotetice care s-ar deplasa mai rapid decât lumina, au fost considerați incompatibili cu teoria relativității speciale. Un studiu recent realizat de cercetători de la Universitatea din Varșovia și Universitatea din Oxford arată că incluzând atât starea inițială, cât și cea finală a sistemului în analiza proceselor cuantice, dificultățile teoretice dispar, sugerând un posibil amestec al trecutului cu viitorul.

Cum funcţionează LIGO (Observatorul cu Interferometre Laser pentru Unde Gravitaţionale)?

LIGO

LIGO (Observatorul cu Interferometre Laser pentru Unde Gravitaţionale) este un instrument științific utilizat în observarea undelor gravitaţionale.

LIGO constă din două perechi de interferometre în formă de L, cu lungimea de 4 km, în care fascicule de raze laser măsoară diferenţa dintre lungimile celor două „picioare” induse de o undă gravitaţională. Deplasările aşteptate ale oglinzilor sunt mai mici decât dimensiunea unui nucleu atomic şi pot fi măsurate numai prin eliminarea atentă a efectelor perturbaţiilor seismice, termice şi electronice. LIGO şi-a început activitatea în august 2002.