Care-i diferența dintre funcția „dezumidificare” (dry) și funcția „răcire” (cool) ale aparatului de aer condiționat?
Am scris cu ceva vreme în urmă alte două articole despre aparatul de aer condiționat. Unul în care am explicat cum funcționează aparatul de aer condiționat (>link<) și altul în care am arătat cum este efectiv înlăturată căldura dintr-o încăpere (ce se întâmplă la nivel molecular) pe timpul funcționării aparatului de aer condiționat (>link<). În acest articol vrem să lămurim care este, în fapt, diferența dintre modul „dezumidificare” (eng. dry) și modul „răcire” (eng. cool).
Nivelul de colesterol crește constant pe timpul vieții
Colesterolul LDL contribuie la formarea plăcii aterosclerotice
Pe parcursul vieții tale nivelul colesterolul „rău” (LDL) va crește constant. Este valabil pentru majoritatea oamenilor. Stilul de viață joacă un rol important, dar și genetica (circa 50%).
În cazul bărbaților, colesterolul începe să crească în jurul vârstei de 20 de ani, iar în cazul femeilor, la circa 30 de ani, ceea ce justifică, în bună parte, de ce femeile încep să aibă boli cardiovasculare cam cu 10 ani mai târziu decât bărbații.
Cum au ajuns Hiroshima și Nagasaki să fie lovite cu bomba nucleară, deși nu erau pe listă, plus alte gânduri în plin val de căldură toridă (JID-126)
• Dacă aș putea, aș obliga editurile să publice pe ultima copertă, alături de numele și poza autorului, vârsta la care autorul a scris cartea.
În funcție de domeniul cărții, vârsta spune suficient cât să reprezinte o informație utilă despre ce vei găsi în interior.
De asemenea, dată fiind importanța cardinală a traducătorului, pe coperta interioară a cărții aș obliga editurile să public date relevante despre traducător, precum: ce cărți a mai tradus din domeniu / din acel autor, ce pregătire are. Să știi limba engleză (doar) nu te califică deloc în a traduce practic... nimic de valoare.
Traducătorii ar trebui să fie staruri, din personaje din umbră. La limită, un traducător ar trebui să fie în stare să prezinte o carte pe care tocmai a tradus-o mai bine decât autorul însuși.
• Problema principală pare să fie nu că aceasta este una dintre cele mai calde veri înregistrate de om, ci că este una dintre cele mai răcoroase, raportat la anii ce vin.
Dar predicțiile despre viitor au fost mereu dificile. Peste o vreme vom putea spune cu încredere: „Era evident că...”, cum facem mereu, orice am crede astăzi.
• A lauda pe cineva este calea regala pentru a-i identifica limitele.
Cel mai precis ceas atomic, construit recent, detectează efectele gravitației
Un gaz format din atomi de stronțiu, la temperatură foarte joasă, este izolat într-o rețea de lumină numită „rețea optică”. Atomii sunt ținuți într-un mediu vidat, care protejează delicatele stări cuantice ale acestora. Punctul roșu din partea de sus a imaginii reprezintă reflecția fasciculului laser utilizat pentru a izola atomii.
Credit: K. Palubicki/NIST
Cercetătorii de la JILA, o instituție rezultată în urma cooperării între NIST (Institutul Național de standarde și tehnologie, SUA) și Universitatea Colorado Boulder, au construit recent cel mai precis ceas atomic, care va putea diverse utilizări teoretice și practice, de la testarea teoriei generale a relativității la un mai bun control al misiunilor spațiale ori identificarea depozitelor de minerale subterane.
Studiu: mai puțin de o persoană din zece îmbătrânește în bune condiții de sănătate. Alimentația are un rol crucial
Un studiu de mari dimensiuni arată că, în medie, mai puțin de o persoană din 10 îmbătrânește armonios, fără boli, menținând în același timp o bună sănătate fizică, cognitivă și mentală până la vârsta de 70 de ani.
Studiul subliniază importanța unei diete sănătoase în perioada mijlocie a vieții, începând cu 40 de ani, sugerând că respectarea unor modele alimentare nutritive poate crește considerabil șansele de îmbătrânire sănătoasă.
Cercetarea, desfășurată pe parcursul a trei decenii, cu date de la peste 100.000 de persoane, indică faptul că oamenii care au adoptat o dietă sănătoasă începând cu vârsta de 40 de ani au fost cu 43-84% mai probabil să fie funcționali fizic și mental la vârsta de 70 de ani, comparativ cu cei mai puțin conștiincioși cu privire la starea de sănătate și stilul de viață.
Care periuță este mai bună: cea electrică sau cea manuală?
Întâi de toate trebuie să spun că am încercat toate tipurile de periuțe: cele clasice, manuale, dar și cele electrice, care vin în două categorii - sonice și O-R (oscilanto-rotative). Din motive necunoscute, am revenit și cred că o să rămân la cea manuală, dar asta nu înseamnă că decizia mea reprezintă vreun sfat pentru cineva.
Desigur, s-au testat toate aceste tipuri de periuțe și există concluzii pe care le putem lua în calcul dacă vrem să fim „aliniați” cu știința. Înainte de a vorbi despre periuțe, să vorbim despre motivul pentru care ne curățăm dinții.
Avem nevoie de limbaj pentru a gândi?
Un articol recent publicat de NYTimes, sub semnătura lui Carl Zimmer, prezintă rezultatele cercetării de zeci de ani a unor cercetători americani, care au ajuns la concluzia că limbajul nu este necesar pentru a gândi. Cred că subiectul este interesant și merită o scurtă analiză.
Evelina Federenko (fostă elevă a faimosului lingvist, filozof, istoric și activist politic Noam Chomsky), după 15 ani de cercetări, împreună cu colegi ai acesteia, a ajuns la concluzia că nu avem nevoie de limbaj pentru a gândi. Este interesant cum a ajuns la această concluzie. Și chiar este corectă? Dacă da, în sens?
Numărul de infecții cu o bacterie rară, Streptococcus pyogenes, este în creștere în Japonia
Streptococcus pyogenes
Numărul infecțiilor cu o bacterie rară, mortală, devoratoare de carne, este în creștere în Japonia, cu sute de persoane infectate.
Peste 1.000 de cazuri de sindrom de șoc toxic streptococic (STSS) au fost raportate în Japonia în primele șase luni ale anului 2024, depășind numărul total înregistrat anul trecut în această țară, informează 360medical.ro.
Boala este cauzată predominant de o bacterie numită Streptococcus pyogenes, cunoscută în mod obișnuit sub numele de streptococ de grup A.
Bolile răspândite de țânțari, precum febra Dengue și infecția cu virusul West Nile, sunt în creștere în Europa
Numărul de cazuri de febră Dengue și de infecție cu virusul West Nile, maladii răspândite prin înțepătura de țânțar, a crescut în ultimii ani în Europa, conform datelor prezentate de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC).
În anul 2023 au fost înregistrate 130 de cazuri de persoane cu febră Dengue, fără sa fi călătorit în afara Europei. Numărul este în creștere față de anul 2022, an în care au fost diagnosticate 71 de cazuri.
Evoluția umană nu poate ține pasul cu evoluția culturii
Cercetările arată că multe dintre problemele contemporane, cum ar fi creștere numărului de persoane cu probleme de sănătate mintală, au la bază progresul rapid al tehnologiei și modernizarea.
O teorie care poate explica de ce reacționăm neadecvat la condițiile moderne, în ciuda posibilității de a alege, a siguranței și a altor beneficii pe care acestea le aduc, este cea privind „nepotrivirea evolutivă” (evolutionary mismatch).
Nepotrivirea apare atunci când o adaptare evolutivă, fie fizică, fie psihologică, devine nealiniată cu mediul.
Găuri negre ultra-ușoare de la începutul universului ar putea explica materia întunecată
Imediat după Big Bang s-ar fi putut forma găuri negre ultra-ușoare, pe bază de quarcuri și gluoni, înainte ca aceștia să formeze nuclee atomice, ceea ce ar explica parte din materia întunecată.
Credit: K. Bradonjić/Hampshire College
Găuri negre ultra-ușoare ar fi putut lua naștere imediat după Big Bang, în plasma de quarcuri și gluoni. Aceste găuri negre ar fi putut avea o așa-numită sarcină-culoare. Dacă într-adevăr au existat, ar fi putut influența modul în care s-au format primele nuclee din univers.
Materia întunecată
În univers pare să existe mai multă materie decât cea pe care o vedem și pe care o cunoaștem, cea descrisă de teoria modelului standard al fizicii particulelor elementare.
Mersul pe jos previne durerile de spate (zona lombară)
În urmă cu câteva luni am scris un articol în care vorbeam despre beneficiile mersului pe jos, dincolo de beneficiile de sănătate.
Recent mi-a atras atenția un studiu care vorbește despre cum mersul pe jos ajută în reducerea frecvenței durerilor de spate, precum și a intensității acestei dureri.
Ca om trecut de 40 de ani, m-am lovit de episoade de durere de spate, exact în zona lombară, care pare a fi zona cea mai solicitată și cu cele mai multe probleme de sănătate.
Diverse mecanisme cosmice duc la expulzarea stelelor din galaxii
Steaua Mira se deplasează prin mediul interstelar cu o viteză de circa 130 km/s, de zece ori mai rapid decât o stea „tipică”, dar încă sub „viteza de evadare”. Multe alte stele însă, super-rapide, scapă gravitației galaxiei în care s-au format și ies din aceasta.
Credit: NASA/JPL-Caltech/C. Martin (Caltech)/M. Seibert(OCIW)
Stelele din galaxia noastră, Calea Lactee, nu doar că vor „muri” la un moment dat, dar acestea părăsesc galaxia continuu, urmând a „peregrina” pentru perioade enorme prin adâncimile universului.
Observațiile recente privind stelele super-rapide, care au la bază mai multe mecanisme, ne arată tocmai acest lucru: stelele din galaxii, la rate superioare celor presupuse inițial, sunt expulzate din acestea.
Dar ce face ca stelele să ajungă la viteza de evadare, care le pecetluiește soarta, intrând pe un curs echivalent cu ieșirea din galaxiile din care fac parte?
Boala cronică a rinichilor, asociată cu pierderea dinților la femeile aflate la postmenopauză
Rinichii joacă un rol esențial în sănătatea organismului, prin eliminarea produselor reziduale din sânge. Atunci când aceștia nu reușesc să filtreze suficient elementele străine, pot apărea mai multe afecțiuni medicale grave, care pun viața în pericol. Un nou studiu sugerează că boala cronică de rinichi poate fi, de asemenea, corelată cu pierderea dinților.
Rezultatele unui studiu, publicate miercuri online în Menopause, revista Societății americane pentru menopauză, sugerează că funcția renală este asociată cu pierderea dinților la femeile aflate la postmenopauză, informează 360medical.ro.
„The primacy of doubt: from quantum physics to climate change” de Tim Palmer (note de lectură)
Cartea „The primacy of doubt: from quantum physics to climate change. How the science of uncertainty can help us understand our chaotic world” („Primatul dubiului: de la fizica cuantică la schimbările climatice. Cum știința incertitudinii ne poate ajuta să înțelegem lumea noastră haotică”) scrisă de fizicianul Tim Palmer și publicată în anul 2022 își propune să arate cum știința incertitudinii ne poate ajuta să explicăm o lume impredictibilă și incertă.
Timothy Noel Palmer (n. 1952) este un fizician englez, care și-a petrecut cea mai mare parte a carierei studiind dinamica și predictibilitatea vremii și a climei. Printre diverse realizări de cercetare, acesta a fost un pionier în dezvoltarea tehnicilor probabilistice pentru predicția vremii și a climei. Aceste tehnici sunt acum standard în prognoza vremii și a climei în întreaga lume și sunt esențiale pentru luarea deciziilor în numeroase aplicații comerciale și umanitare.
De ce românii s-ar fi format în sudul Dunării, iar Moldova și Muntenia au fost ocupate de români din Ardeal
„De-a dacii și romanii. O introducere în istoria limbii și etnogenezei românilor” este o carte publicată în 2023 de Dan Alexe, scriitor, lingvist, cineast și jurnalist român.
În esență, cartea vine cu o teorie nouă cu privire la unde și cum s-a format poporul român, care nu se potrivește deloc cu teoria standard. Teoria standard, dacă nu sunteți deja familiarizați cu ea, deși cel mai probabil sunteți, poate fi citită, în rezumat, aici.
De la retragerea aureliana la descălecate. Argumente privind continuitatea românilor pe teritoriul vechii Dacii
○ Ce s-a întâmplat după retragerea aureliană? Ungurii, susţinuţi de unii istorici, spun că teritoriul Daciei a fost golit, retragerea fiind totală. Românii susţin că nu e posibil şi că sunt probe care să susţină continuitatea.
„Pentru a deveni intelectual, trebuie să citești 30-40 de ore pe săptămână”, plus alte gânduri de Nassim Nicholas Taleb (2)
Nassim Nicholas Taleb, eseistul libanezo-american faimos în special pentru conceptul de „lebădă neagră”, este activ pe Twitter. Comentează diverse evenimente politice, periodic atacă diverse figuri politice sau literare și își testează propriile idei.
Mai jos am extras 15 dintre cele mai recente gânduri publicate pe contul de Twitter. Pentru fanii acestuia, la mijlocul lunii mai a.c. a menționat într-un mesaj că lucrează la o nouă carte: „The Lydian Stone”.
În urmă cu câteva luni am publicat un articol similar (idei exprimate pe Twitter), pe care-l puteți citi aici.
Dacă nu ați citit cărțile lui Taleb, o sinteză a acestora o puteți găsi pe scientia.ro, dând click pe tagul Nassim Nicholas Taleb.
Alimentele ultraprocesate cresc riscul de accident vascular cerebral și demență
Persoanele care consumă regulat multe alimente ultraprocesate, precum băuturi răcoritoare, chipsuri și biscuiți, pot avea un risc mai mare de probleme de memorie, precum și de accident vascular cerebral, comparativ cu cei care consumă mai puține alimente procesate.
Datele sunt publicat în revista Neurology. Studiul a inclus 30.239 de participanți cu vârsta de 45 de ani sau mai mult, urmăriți pe o perioadă medie de unsprezece ani.
Trucuri pentru a ține legumele și fructele proaspete pentru mai mult timp
Știm cu toții că fructele și legumele au tendința de a se deteriora rapid. Se întâmplă astfel pentru că și după recoltare, acestea continuă procesele biologice. Aceasta include producerea de energie din carbohidrați, proteine și grăsimi, în timp ce eliberează dioxid de carbon și vapori de apă. Nu ați găsit niciodată un cartof încolțit în cămară?
Fructele și legumele proaspete se strică ușor și din cauza diverșilor microbi, atât inofensivi, cât și cei care pot provoca boli.
Simpla punere în frigider nu va rezolva problema, deoarece diferitele tipuri de plante vor reacționa diferit la modul în care sunt depozitate.
În plus, este util de știut că punerea împreună a unor fructe sau legume afectează modul în care acestea se păstrează și se coc.
12 predicții privind viitorul tehnologiei
Vinod Khosla (n.1955) este un om de afaceri indian, miliardar, cofondator al Sun Microsystems și fondatorul Khosla Ventures. Khosla și-a făcut averea din investițiile de capital în domenii precum tehnologia informației și tehnologiile alternative de energie.
Recent Khosla a avut o scurtă prezentare în care a vorbit despre viitorul tehnologiei și impactul asupra activităților umane, făcând 12 predicții.
Ce mi-a atras atenția este că și-a început discursul prin a atrage atenția că viitorul tehnologiei nu depinde de experții din diverse domenii, care gândesc liniar și nu văd oportunitățile de progres brusc într-un domeniu, ci de antreprenori temerari, care încearcă imposibilul, iar uneori reușesc.
Iată cele mai importante afirmații ale acestuia.
