Einsteinii pierduți
Șansele copiilor de a deveni inventatori variază semnificativ în funcție de caracteristicile de la naștere, precum rasa, sexul și clasa socioeconomică a părinților.
De ce se menționează pe statuia papei Francisc din București „Dacoromania”?
În 2019 papa Francisc a vizitat România. Ulterior un bust al acestuia a fost amplasat lângă Parcul Cișmigiu.
Observați inscripția de sub bustul papei Francisc: „PAPA FRANCISCVS IN DACOROMANIA”. De ce „Dacoromania” și nu România?
Este universul finit sau infinit?
Două canale YouTube discută dacă universul este finit sau infinit. Primul este Kurzgesagt, un canal cu milioane de vizualizări la fiecare videoclip, iar celălalt este cel al fizicienei germane Sabine Hossenfelder.
Chiar are apa memorie? În fapt, este vorba despre un episod interesant de pseudoștiință din interiorul științei
Una dintre ideile năstrușnice auzite recent, în contextul campaniei electorale, a fost aceea că apa are memorie și conține informație, nu este doar H20. Sună a pseudoștiință și este pseudoștiință, dar interesant este că cel care a venit cu această idee este un om de știință, Jacques Benveniste.
Pe scurt, ideea controversată încă de la început este aceea că apa ar avea „memorie” – capacitatea de a păstra informații despre substanțele cu care a intrat în contact, chiar și atunci când aceste substanțe nu mai sunt prezente. Dar această „descoperire” a ajuns în paginile unei prestigioase reviste de știință, fiind explorată inclusiv de Departamentul Apărării din SUA...
Ce este energia punctului zero și de ce nu poate fi extrasă din spațiul gol
Energia punctului zero este energia minimă pe care o poate avea un sistem cuantic. Aceasta nu înseamnă că sistemul este în repaus absolut, ci că se află în starea sa fundamentală, cea mai joasă energetic posibilă. Chiar și dacă un atom ar fi adus la cea mai mică temperatură posibilă, zero absolut, componentele sale nu ar putea fi în stare de repaus absolut, ci încă s-ar mișca, grației principiului incertitudinii al lui Heisenberg.
Filozofia stoică de pe TikTok nu este cea a gânditorilor stoici
TikTokul meu e plin de influenceri care îmi spun că ar trebui să fiu stoic. Probabil înțelegeți prin termenul „stoic” o persoană care trece prin greutăți păstrându-și tăria de caracter, calmul și fără să se plângă vreodată. Dar un stoic este și cineva care aderă la școala filosofică a stoicismului.
Cum explică găurile negre cuantice de ce nu vedem sfârșitul spațiului și timpului
Gaură neagră - reprezentare artistică
Teoria gravitației formulată de Albert Einstein, teoria relativității generale, este incompletă. După cum a demonstrat laureatul Premiului Nobel pentru fizică Roger Penrose, atunci când materia se prăbușește sub propria atracție gravitațională, rezultatul este o „singularitate” – un punct de densitate sau curbură infinită.
În cazul unei singularități, spațiul, timpul și materia sunt comprimate și întinse până la... inexistență. Legile fizicii, așa cum le cunoaștem, suferă o prăbușire totală. Dacă am putea observa singularități, fizica nu ar mai putea prezice viitorul pe baza trecutului. Cu alte cuvinte, știința ar deveni imposibilă.
De ce mâncatul seara este contraindicat: capacitatea organismului de a metaboliza glucoza noaptea este redusă
Clic pe imagine pentru o rezoluție superioară
Secreția de insulină scade noaptea datorită ritmului circadian, spun experții, care avertizează că a consuma mai mult de 45% din aportul caloric după ora 17.00 modifică nivelurile de glucoză, cu consecințe serioase pentru sănătate.
Oamenii de știință au spus întotdeauna că o cină ușoară și timpurie este mai bună pentru sănătate. Acum, un studiu realizat de Universitat Oberta de Catalunya (UOC) și Universitatea Columbia furnizează baza științifică pentru acest argument.
Potrivit studiului, publicat în revista Nutrition & Diabetes, consumul a mai mult de 45% din aportul caloric zilnic după ora 17.00 este asociat cu o creștere a nivelului de glucoză, cu consecințele nocive asupra sănătății, indiferent de greutatea și grăsimea corporală a individului, informează 360medical.ro.
Cum funcționează nucleul atomic
Fizicieni de la MIT au ajutat la crearea unui videoclip în care, pentru prima oară, mărimile, formele și structurile nucleelor atomice sunt vizualizate cu ajutorul unor animații. Mai jos, puteți vedea respectivele animații, însoțite de textul explicativ:
Omul s-au întrebat încă de acum mii de ani despre structura materiei și despre ce anume constituie lumea noastră. Filosoful grec Democrit a dezvoltat pentru prima dată conceptul de „atomos”, un bloc indivizibil din care se formează materia. El credea că atomii aveau multe forme, în funcție de tipul de materie pe care îl alcătuiau.
Peste două milenii mai târziu, aceste forme au fost unificate în sfere solide. În jurul anului 1900, a fost descoperit electronul, despre care s-a propus că există dispersat în interiorul sferei. Câțiva ani mai târziu a fost descoperit nucleul, iar modelul atomic a evoluat.
Virusul SARS-Cov-2 (COVID) a micșorat tumorile canceroase la șoareci
Anticorp (în dreapta) care atacă o particulă de coronavirus, cu proteine spike (în roz) pe suprafața exterioară.
Credit: Christoph Burgstedt / Science Photo Library
Un nou studiu fascinant publicat în Journal of Clinical Investigation a dezvăluit un potențial beneficiu neașteptat al infecției severe cu COVID: aceasta poate ajuta la micșorarea celulelor canceroase.
Această descoperire surprinzătoare, bazată pe cercetări efectuate pe șoareci, deschide noi posibilități pentru tratamentul cancerului și scoate în evidență interacțiunile complexe dintre sistemul imunitar și celulele canceroase; însă acest lucru nu înseamnă că oamenii ar trebui să încerce să se infecteze cu virusul care cauzează COVID.
Cum să ai grijă de dinții tăi. Ghid complet pentru o igienă perfectă a cavității bucale
Bryan Johnson, omul care a transformat intenția de a avea sănătatea perfectă și chiar pe aceea de a nu muri într-o adevărată mișcare populară („Don't die!”), are, desigur, și un protocol stric și elaborat când vine vorba despre îngrijirea dinților și, în ansamblu, de sănătatea cavității bucale.
Regimul alimentar acestuia, de care am scris aici, conține peste o sută de diverse suplimente alimentare, multe insuficient studiate și fără rezultate certe în ce privește sănătatea umană. Nu cred să mai fie vreo persoană pe planetă care să ia zilnic atât de multe diverse substanțe chimice, în diverse forme, pentru o perioadă teoretic nelimitată, fără a cunoaște efectele pe termen mediu și lung asupra organismului și sănătății.
Elon Musk va veni cu modificări tehnologice radicale, dar istoria arată că lucrurile nu vor fi deloc plăcute
Concept pentru proiectul de transport „hyperloop”
Pe 12 noiembrie, președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat că îl va numi pe Elon Musk, cel mai bogat om din lume, să conducă un nou Departament al Eficienței Guvernamentale, alături de miliardarul și fostul candidat la președinție Vivek Ramaswamy. Noul departament va avea sarcina de a reduce birocrația guvernamentală, de a limita cheltuielile publice și de a reduce reglementările.
Musk a fost un susținător vocal al campaniei lui Trump, care a inclus și „cadouri” financiare potențial ilegale oferite alegătorilor. Deși implicarea directă a lui Musk în politica electorală este o noutate, încercările companiilor tehnologice și ale liderilor acestora de a remodela politica publică și guvernarea au o istorie îndelungată, de la transport și locuințe până la planificarea urbană.
Este inegalitatea un fenomen natural?
Un factor crucial al avantajului istoric al Statelor Unite față de concurenții săi în productivitate, în special în sectorul industrial, nu a fost rata scăzută a impozitelor sau veniturile corporative astronomice, ci avansul său în educație. Accesul „aproape universal” la educația secundară atins în Statele Unite în anii 1950 nu a fost realizat în Germania, Franța și Japonia până în anii 1980 și 1990.
Cartea „Nature, Culture, and Inequality” a lui Thomas Piketty este o lucrare de mici dimensiuni care abordează o problemă de mare importanță: este naturală inegalitatea socială pe care o observăm zilnic?
Bazându-se pe date economice istorice din întreaga lume, Piketty descrie o tendință începând cu sfârșitul secolului al XVIII-lea, către o egalitate politică și socio-economică mai mare. Aceasta a fost deosebit de evidentă în țările occidentale între aproximativ 1914 și 1980. Totuși, din acel moment, această tendință a încetinit considerabil.
Între iluzia competenței și cea a incompetenței
Într-o zi din 1995, un bărbat mare, corpolent, de vârstă mijlocie, a jefuit două bănci din Pittsburgh în plină zi. Nu purta mască, nu era altfel deghizat. Mai mult, a zâmbit către camerele de supraveghere înainte de a ieși din fiecare bancă.
Mai târziu, în acea seară, poliția l-a arestat pe McArthur Wheeler, care era vizibil surprins. Când i-au arătat înregistrările camerelor de supraveghere, Wheeler a privit uluit. „Dar am folosit sucul”, a murmurat.
Fizicienii propun o nouă soluție pentru a rezolva misterul duratei de viață a neutronului
Credit: Oliver Diekmann, TU Wien
Neutronii sunt particule care fac parte din compunerea atomilor, iar existența lor este esențială pentru stabilitatea nucleelor atomice. În interiorul unui nucleu neutronii pot rămâne stabili pentru perioade nedefinite, dar atunci când sunt liberi, adică nu sunt parte dintr-un nucleu atomic, durata lor de viață se schimbă drastic: în medie, un neutron liber „supraviețuiește” aproximativ 15 minute, înainte de a se dezintegra într-un proton, un electron și un antineutrino.
Cum funcționează combustia
Combustia este un proces chimic în care un combustibil (de exemplu, lemn, benzină sau gaz) reacționează cu un oxidant, cel mai frecvent oxigenul din aer. Această reacție generează energie sub formă de căldură și lumină, cum vedem la flacăra unei lumânări sau la focul de tabără.
Ce-a vrut de fapt să spună Hannah Arendt prin „banalitatea răului”? Ce spun alți gânditori despre acest concept
Adolf Eichmann
Se poate să faci rău fără să fii rău? Aceasta a fost întrebarea la care filozoafa Hannah Arendt a încercat să găsească un răspuns atunci când a relatat pentru „The New Yorker” în 1961 procesul pentru crime de război al lui Adolf Eichmann, funcționarul nazist responsabil pentru organizarea transportului a milioane de evrei și al altor grupuri către diverse lagăre de concentrare, în sprijinul „soluției finale” a naziștilor.
10 concluzii ale psihologie care evidențiază aspectele întunecate ale naturii umane
Este o întrebare care a traversat timpul: suntem, deși imperfecți, în esență, ființe amabile, raționale și binevoitoare? Sau, în adâncul nostru, suntem programați să fim răi, înguşti la minte, leneşi, vanitoşi, răzbunători şi egoişti?
Nu există răspunsuri simple, iar variabilitatea dintre indivizi este evidentă. Cu toate acestea, iată câteva descoperiri bazate pe dovezi care scot la lumină aspectele mai întunecate ale naturii umane:
Știința, mintea și limitele înțelegerii umane
În ianuarie 2014, cunoscutul intelectual american Noam Chomsky a susținut o prelegere la Fundația pentru Știință și Credință (STOQ), Vatican, în care a vorbit despre evoluția cunoașterii științifice și modul în care aceasta indică spre limite ale cunoașterii umane. Mai jos puteți lectura traducerea acestei prelegeri.
Una dintre cele mai profunde intuiții despre limbaj și minte, cred eu, a fost recunoașterea de către Descartes a ceea ce am putea numi „aspectul creativ al utilizării limbajului”: utilizarea obișnuită a limbajului este, de regulă, inovatoare fără limite, adecvată circumstanțelor, dar nu cauzată de acestea – o distincție crucială – și poate genera gânduri în alții, pe care aceștia își dau seama că le-ar fi putut exprima și ei.
Având în vedere relația intimă dintre limbaj și gândire, acestea sunt, de asemenea, proprietăți ale gândirii umane. Această intuiție stă la baza teoriei științifice a minții și corpului formulată de Descartes. Nu există motive întemeiate să-i contestăm validitatea, atât cât știu eu.
De ce psihedelicele îți schimbă realitatea
Matthew W. Johnson este profesor în cercetarea psihedelicelor și a conștiinței la Johns Hopkins. Lucrează în domeniul psihedelicelor din 2004 și este unul dintre cei mai publicați experți în psihedelice din lume. Mai jos, puteți citi opinia acestuia despre mecanismul psihedelicelor la nivelul organismului uman.
Fiecare experiență psihologică are un corespondent biologic: acestea sunt două fețe ale aceleiași monede. Când vezi culoarea verde, în creierul tău se întâmplă ceva care codează această experiență a culorii verzi.
În cazul psihedelicelor, cea mai mare diferență este dacă discutăm despre partea psihologică sau despre partea biologică. Acționează acestea prin activarea unor receptori din creier și apoi produc alte efecte? Sau funcționează datorită experienței?
Ideile lui Michel Foucault
Michel Foucault susținea că supravegherea, cum ar fi cea realizată prin sistemele CCTV, este utilizată pentru a impune normele sociale.
Michel Foucault a fost unul dintre cei mai faimoși gânditori ai sfârșitului de secol XX, atingând o notorietate asemănătoare celebrităților înainte de moartea sa prematură în 1984.
