Planetele foarte asemănătoare Pământului s-ar putea să fie totuşi foarte rare. Se pare că multe din super-Pământurile descoperite în galaxia noastră s-au format într-un mod foarte diferit de casa noastră.
- Detalii
- Scris de: Lisa Grossman
Oamenii de ştiinţă au observat de mai mulţi ani faptul că gaura neagră din centrul galaxiei noastre are un ”apetit” surprinzător de redus. Cercetării au descoperit că materia se autoexpulzează înainte de a apuca să fie devorată de gaura neagră. Chiar dacă gaura neagră Sagittarius A este de 4 milioane de ori mai masivă decât Soarele, ea este neobişnuit de inactivă pentru dimensiunile ei, absorbind doar o cantitate foarte mică de gaze şi materie galactică din vecinătate.
- Detalii
- Scris de: Jennifer Chu
Teoria curentă cu privire la formare stelelor se confruntă cu o problemă importantă: ea nu poate explica apariţia stelelor de mari dimensiuni. Teoria standard cu privire la modul în care apar stelele consideră că acestea se formează în interiorul norilor de gaz compuşi din hidrogen molecular. Aceşti nori constituie partea cea mai rece a gazului care există între stele, pe toată întinderea discului galaxiei Calea Lactee.
- Detalii
- Scris de: Phys.org
Astronomii au folosit telescopul spaţial Hubble al NASA/ESA şi telescopul New Technology Telescope al ESO pentru a studia mai mult de 100 de nebuloase planetare aflate în regiunile centrale ale galaxiei noastre. Ei au descoperit că unii membri în formă de fluture, ce apar în rândul acestei familii cosmice, au tendinţa să se alinieze într-un mod misterios, ceea ce reprezintă un rezultat surprinzător, dacă se ţine cont că aceştia au evoluat în mod diferit şi au proprietăţi diferite.
- Detalii
- Scris de: Phys.org
O planetă de şase ori mai mare decât Jupiter a fost observată deplasându-se în derivă, rece şi singură, la o distanţă de optzeci de ani-lumină de Pământ. Este o lume fără soare, iar astronomii spun că ar putea fi primul exemplu real al unei planete care pluteşte liber. Însă modul în care aceasta a fost separată de steaua-mamă de la bun început rămâne un mister.
- Detalii
- Scris de: Robert T. Gonzalez
La o parte, viteza luminii. Acum ştim viteza întunericului. Dacă particulele de materie întunecată nu ar fi format „pâlcurile" în care se află în ziua de azi, atunci ar zbura prin spaţiu la mica viteză de 54 de metri pe secundă. Această descoperire este una din puţinele caracteristici ale „materiei întunecate reci", despre care se crede că este cel mai des întâlnit tip de materie din univers, pentru care ştim valoarea.
- Detalii
- Scris de: Marcus Woo
Existenţa „Bulelor Hubble” ar putea explica, cel puţin în parte, diferitele valori măsurate pentru viteza de expansiune a Universului şi, prin urmare, vârsta Universului. Aceasta este ipoteza emisă de către o echipă de fizicieni condusă de profesor dr. Luca Amendola de la Institute for Theoretical Physics din cadrul Heidelberg University.
- Detalii
- Scris de: Phys.org
Acest proces de evoluţie are loc la toate tipurile de galaxii ce au o formă de disc plat, indiferent dacă acestea sunt mari, mici, izolate sau aglomerate în cadrul unui cluster galactic. Toate galaxiile de acest tip îşi schimbă, în timp, aspectul de la o formă neregulată, având stelele adunate în grupuri izolate, către o formă netedă, cu o distribuţie omogenă a stelelor.
- Detalii
- Scris de: Phys.org
Două echipe de astronomi au utilizat datele provenite de la telescoapele ESO (European Southern Observatory) pentru a obţine cea mai bună hartă tridimensională, obţinută până în prezent, a zonei centrale a galaxiei Calea Lactee. Ei au constatat că regiunile interioare ale acesteia au forma unei alune sau a literei X, atunci când sunt observate sub diferite unghiuri.
- Detalii
- Scris de: Phys.org
Big Bang (concepţie artist)
Când vine vorba de Big Bang, nu ar trebui să credeţi tot ce auziţi. În acest articol vom vedea dacă ideea de hiperinflaţie a întregului univers este raţională sau reprezintă, pur şi simplu, un concept greşit. Puteţi să ne explicaţi ce înseamnă inflaţia cosmică? Cum s-a produs? Este ea încă în curs de desfăşurare? Cu cât vom înţelege mai multe despre începutul universului, cu atât va fi mai bine.
- Detalii
- Scris de: Dave Goldberg
Lumina strălucitoare a găurii negre supermasive din centrul galaxiei noastre s-ar fi putut să fi izbucnit pe cer acum 2 milioane de ani, cam pe vremea când strămoşii noştri deprindeau mersul biped.
- Detalii
- Scris de: Anil Ananthaswamy
O echipă internațională de cercetători condusă de Takeshi Sakai de la Universitatea de Electro-Comunicații din Japonia a observat norul interstelar întunecat G34.43+00.24 MM3 din constelația Aquila (Vulturul) cu ALMA (Atacama Large Milimeter Array) și a descoperit o stea în formare înconjurată de un nor cald de dimensiuni mari.
- Detalii
- Scris de: Phys.org
Tocmai a apărut un nou mister legat de violenta istorie a Lunii, satelitul natural al Pământului. La o întrunire specială a Royal Society, ce a avut loc săptămâna trecută, omul de știință Rick Carlson a anunțat că Luna este cu câteva sute de milioane de ani mai tânără decât se credea. Iar acest lucru ar putea schimba modul nostru de a înțelege formarea Pământului.
- Detalii
- Scris de: Annalee Newitz
Telescopul spaţial Hubble al NASA a descoperit cea mai mare aglomerare cunoscută de clustere stelare ce conţine, cu aproximaţie, un număr de 160.000 de clustere globulare ce roiesc precum albinele în jurul nucleului aglomerat al unui cluster gigant de galaxii cunoscut sub numele de Abell 1689.
- Detalii
- Scris de: Phys.org
Cercetătorii dezvăluie care este perioada în care o planetă poate găzdui viaţa şi investighează posibilitatea existenţei vieţii extraterestre. În conformitate cu cercetările astrobiologilor din cadrul University of East Anglia, viaţa poate supravieţui pe planeta Pământ pentru cel puţin încă 1,75 miliarde de ani.
- Detalii
- Scris de: Phys.org