Depozitele urbane, clădirile abandonate şi blocurile înalte sunt ultimele locuri în care te-ai aştepta să găseşti sursele unei revoluţii ecologice. Totuşi, din Singapore până în Scranton, Pennsylvania, fermele verticale promit o modalitate inovatoare şi ecologică de a hrăni populaţia oraşelor de pe tot mapamondul, aflată într-o creştere semnificativă.
În martie, cea mai mare fermă verticală va deschide un magazin în oraşul Scranton. Construit de cei de la Green Spirit Farms din New Buffalo, magazinul va avea doar un nivel de 3,25 de hectare, dar va conţine etajere înalte ce vor adăposti aproximativ 17 milioane de plante, numărul lor fiind în creştere.
Fermele verticale au ca scop evitarea problemelor esenţiale ale cultivării plantelor în zonele secetoase şi pe terenurile infertile, aflate la sute de kilometri de centrele urbane în care vor fi consumate. În schimb, Dickson Despommier, un ecologist de la Universitatea Columbia din New York City, care a susţinut fermele verticale încă din anul 1999, a sugerat că alimentele ar trebui crescute anual în clădiri urbane înalte, reducând poluarea apărută de pe urma emisiilor de carbon provenite de la transportarea fructelor şi legumelor.
Plantele îşi obţin nutrienţii prin conservarea apei, utilizarea sistemelor hidroponice şi folosirea led-urilor care imită lumina solară. Întreţinerea lor nu este una dificilă deoarece etajerele cu plante sunt rotite automat pentru ca fiecare plantă să primească necesarul de lumină, iar pompele automate de apă asigură o cantitate de nutrienţi distribuită egal.
,,Întregul proces poate fi monitorizat prin smartphone-ul fermierului”, spune Daniel Kluko, managerul GSF’s R&D. Acesta a precizat că noua fermă din Scranton va cultiva 14 culturi de salată verde anual, precum şi spanac, varză creaţă, roşii, ardei, busuioc, căpşuni. Capacitatea sa va fi de aproape 10 ori mai mare decât prima fermă verticală, deschisă în anul 2011 în New Buffalo.
Susţinătorii văd în fermele verticale o modalitate de a hrăni populaţia care se urbanizează rapid. Conform predicţiilor O.N.U, până în anul 2050, 86% din cetăţenii ţărilor dezvoltate vor locui în oraşe. Rezervele de alimente ar fi mai sigure, deoarece producţia ar continua chiar şi atunci când apar schimbări de vreme cu efecte negative. Cât timp fermierii îşi protejează culturile interioare de dăunători, fermele verticale nu au nevoie de ierbicide sau insecticide. De asemenea, apa se conservă mult mai bine decât în cazul agriculturii tradiţionale.
Prima fermă a celor de la GSF a fost construită după ce s-au observat efectele secetei lungi care a afectat numeroase zone de pe teritoriul S.U.A. ,,Apa reprezintă o problema uriaşă. Am proiectat fermele şi cu scopul de a recicla, iar acestea folosesc cu 98% mai puţină apă decât agricultura tradiţională”, spune Kluko. Aceasta se realizează prin colectarea apei din atmosferă cu un dezumidificator, aparat cu un rol dublu, întrucât umiditatea în exces poate duce la probleme precum mucegăirea frunzelor.
Cele mai multe ferme verticale se bazează, cât mai mult posibil, pe lumina naturală. Pe teritoriile însorite din Singapore, fermele antreprenorului Jack Ng nu au nevoie de lumină artificială pentru a creşte. În schimb, ferma sa din sticlă, pe 4 etaje, conţine etajere mobile cu varză chinezească şi salată ce sunt ridicate în zonele însorite printr-un generator cu putere mică.
Pe de altă parte, În Japonia, compania Nuvege din ţinutul Kyoto deţine o fermă interioară fără geamuri. Ferma a fost deschisă într-un fost hangar de avioane, unde lumina led-urilor este reglată pe două tipuri de clorofilă, una care preferă lumina roşie şi alta care preferă lumina albastră. ,,Folosindu-ne de această reglare, putem cultiva plante oriunde”, spune Dickson Despommier. Nuvege produce 6 milioane de salate verzi pe an, pentru clienţi precum Subway sau Disneyland Tokyo.
Acest proces implică un consum de curent electric foarte mare. Led-urile prezente sunt doar 28% eficiente, ceea ce înseamnă că producţia este costisitoare şi că fermele verticale au şanse mici de a se dezvolta în regiunile unde cultivarea legumelor costă puţin. Totuşi, inginerii olandezi de la Philips au creat led-urile cu eficienţă de 68%, ceea ce ar reduce enorm costurile.
Cele mai noi cercetări demonstrează că plantele nu au nevoie de lumina artificială permanentă. Despommier consideră că ne putem folosi de lumina care variază în intensitate de-a lungul zilei, trecând de la un răsărit artificial până la apus. Imitarea acestor schimbări va duce la reducerea energiei electrice. ,,Asemenea idei deja sunt aplicate la GSF, unde led-urile infraroşii imită 5 minute de apus la finalul fiecărei zi. Ardeii şi roşiile ajung în perioada lor de înflorire mai repede”, spune Kluko.
Progresul fermelor verticale ar putea veni şi din alte surse. Agenţia americană de cercetare D.A.R.P.A. foloseşte o fermă verticală pe 18 etaje în Texas, pentru a produce plante modificate genetic care produc proteine pentru vaccinuri. Dificultăţile au şi ele rolul lor. Tsunami-ul ce a provocat accidental nuclear de la Fukoshima, în 2001, duce la inovaţie deoarece multe din zonele agricole iradiate nu mai pot fi folosite.
Fukushima a avut un impact mare în domeniu", afirmă Despommier. ,,Înainte de a plăti la ghişeu, oameni îşi verificau alimentele cu detectorul de radiaţii Geiger.''
Textul de mai sus reprezintă traducerea articolului vertical-farms-sprouting-all-over-the-world, publicat de New Scientist. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru eventuale erori de traducere, Reed Business Information Ltd şi New Scientist neasumându-şi nicio responsabilitate în această privinţă.
Traducere: Marian Curuescu
