Ca şi cum greţurile şi gura uscată provocate de o mahmureală serioasă n-ar fi suficiente, un nou studiu arată că aceasta îţi afectează şi funcţiile cerebrale şi timpul de reacţie. Oamenii de ştiinţă care studiază mahmurelile se concentrează, de obicei, asupra simptomelor fiziologice. Însă o nouă analiză a studiat felurile în care ea influenţează funcţia cognitivă.
- Detalii
- de: George Dvorsky
- Ştiri. Medicină - corpul uman
O echipă de cercetători condusă de profesorul de fizică Mikhail Lukin, din cadrul Harvard University şi profesorul de fizică Vladan Vuletic, din cadrul Massachusetts Institute of Technology (MIT), ce a colaborat cu colegii lor din partea Center for Ultracold Atoms al Harvard-MIT, a reuşit să manipuleze fotoni pentru a forma molecule, ceea ce reprezintă o formă de materie care, până în prezent, exista doar la nivel teoretic.
- Detalii
- de: Phys.org
- Ştiri ştiinţă. Fizică
Antimateria a fost detectată în exploziile solare prin intermediul microundelor şi al datelor referitoare la câmpul magnetic al Soarelui, se afirmă într-o prezentare susţinută de cercetătorul Gregory D. Fleishman, profesor de fizică în cadrul New Jersey Institute of Technology (NJIT) şi de alţi doi cercetători, în cadrul celei de-a 44-a reuniuni a Solar Physics Division din cadrul American Astronomical Society.
- Detalii
- de: Phys.org
- Ştiri ştiinţă. Fizică
Aţi citit vreo carte bună recent? Dacă da, înseamnă că prietenii şi familia au avut de câştigat. Se pare că beletristica ne sporeşte temporar capacitatea de empatie. Abilitatea de a detecta şi de a înţelege emoţiile altor oameni şi de a deduce convingerile şi intenţiile lor este cunoscută drept ”teoria minţii”.
- Detalii
- de: Colin Barras
- Ştirile zilei
În 1998, la scurtă vreme după ce a suferit o rană gravă la cornee cauzată de o bucată de metal, Ian Tibbets şi-a pierdut vederea în ochiul drept. Mai târziu şi-a pierdut vederea şi în ochiul stâng. Tibbets a fost în final trimis la Chrisopher Liu, chirurg la Spitalul de Oftalmologie Sussex, şi s-a calificat pentru o procedură cunoscută drept osteo-odonto-keratoproteză (OOKP).
- Detalii
- de: John Hewitt
- Ştiri. Medicină - corpul uman
O varietate asurzitoare de anomalii genetice pot cauza transformarea celulelor sănătoase în celule canceroase. Puţine dintre acestea sunt comune cancerelor aceluiaşi ţesut şi chiar şi mai puţine cancerului ţesuturilor diferite. Cu toate acestea, cercetătorii căutând astfel de ace genetice comune în carul tipurilor de cancer au publicat două studii referitoare la rezultatele obţinute în Nature Genetics.
- Detalii
- de: Ruth Williams
- Ştiri. Medicină - corpul uman
Drepnelele Drepneaua alpină (Tachymarptis melba) are capacitatea de a se menţine în aer pentru mai mult de şase luni, conform cercetătorilor de la Institutul de Ornitologie Elveţian. Studiul, publicat în Nature Communications pe 8 octombrie, conferă primele dovezi ale zborului vreme îndelungată al unei păsări terestre, sugerând totodată că drepnelele dorm în aer.
- Detalii
- de: Abby Olena
- Ştiri ştiinţă. Biologie
În ultimele decenii, oamenii de ştiinţă au fost fascinaţi de ”teoria creierului social” – ideea că anumite animale au dezvoltat creiere mari şi puternice pentru a face faţă complexității vieţii sociale. O nouă simulare computerizată ne-a arătat acum că această afirmaţie este cel mai probabil corectă. Creierul nostru bulbos are nevoie de multă energie pentru a funcţiona. Vreau să spun, de foarte multă energie.
- Detalii
- de: George Dvorsky
- Ştiri ştiinţă. Psihologie-Creier
Dacă am face toți sport, am putea să lăsăm fără slujbă jumătate dintre medicii din lume. Dar dacă oamenii ar lua-o pe scări de fiecare dată când au de urcat şi de coborât, nu doar cererea de medici ar putea să se micşoreze, ci şi cea de psihologi.
- Detalii
- de: Jeremy Dean
- Ştiri ştiinţă. Fizică
Căutătorii de exoplanete au descoperit lumi îndepărtate care prezintă asemănări cu Pământul. Unele dintre miile de potenţiale exoplanete, descoperite până în prezent, au dimensiuni sau temperaturi similare cu ale planetei noastre. Altele au suprafeţe solide şi atmosfere înconjurătoare.
- Detalii
- de: Phys.org
- Ştiri ştiinţă. Fizică
Teoria curentă cu privire la formare stelelor se confruntă cu o problemă importantă: ea nu poate explica apariţia stelelor de mari dimensiuni. Teoria standard cu privire la modul în care apar stelele consideră că acestea se formează în interiorul norilor de gaz compuşi din hidrogen molecular. Aceşti nori constituie partea cea mai rece a gazului care există între stele, pe toată întinderea discului galaxiei Calea Lactee.
- Detalii
- de: Phys.org
- Ştiri Terra - astronomie
Astronomii au folosit telescopul spaţial Hubble al NASA/ESA şi telescopul New Technology Telescope al ESO pentru a studia mai mult de 100 de nebuloase planetare aflate în regiunile centrale ale galaxiei noastre. Ei au descoperit că unii membri în formă de fluture, ce apar în rândul acestei familii cosmice, au tendinţa să se alinieze într-un mod misterios, ceea ce reprezintă un rezultat surprinzător, dacă se ţine cont că aceştia au evoluat în mod diferit şi au proprietăţi diferite.
- Detalii
- de: Phys.org
- Ştiri Terra - astronomie
O planetă de şase ori mai mare decât Jupiter a fost observată deplasându-se în derivă, rece şi singură, la o distanţă de optzeci de ani-lumină de Pământ. Este o lume fără soare, iar astronomii spun că ar putea fi primul exemplu real al unei planete care pluteşte liber. Însă modul în care aceasta a fost separată de steaua-mamă de la bun început rămâne un mister.
- Detalii
- de: Robert T. Gonzalez
- Ştiri Terra - astronomie
La o parte, viteza luminii. Acum ştim viteza întunericului. Dacă particulele de materie întunecată nu ar fi format „pâlcurile" în care se află în ziua de azi, atunci ar zbura prin spaţiu la mica viteză de 54 de metri pe secundă. Această descoperire este una din puţinele caracteristici ale „materiei întunecate reci", despre care se crede că este cel mai des întâlnit tip de materie din univers, pentru care ştim valoarea.
- Detalii
- de: Marcus Woo
- Ştiri Terra - astronomie
Adunarea Nobel de la Institutul Karolinska a decis astăzi să acorde Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în anul 2013 lui James E. Rothman, Randy W. Schekman şi Thomas C. Südhof pentru descoperirile lor din domeniul mecanismelor ce reglează transportul veziculelor, un sistem de transport major din celulele noastre.
- Detalii
- de: NobePrize.org
- Premiul Nobel
