Pentru prima dată după 17 ani, American Psychiatric Association's Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders suferă o revizuire semnificativă. Una din bolile mentale ale căror definiţii vor suferi schimbări majore este autismul.
Dacă schimbările se realizează, o analiză recentă sugerează că procentul de diagnostice oficiale de autism şi de tulburări înrudite, cum ar fi Sindromul Asperger, ar putea scădea drastic. Iar unii îşi fac griji că aceasta ar putea fi o veste proastă pentru cei marginalizaţi de noile criterii de diagnostic.
Revizuirea Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (D.S.M.) pune APA-ul (American Psychological Association = Asociaţia Americană de Psihologie) în postura deloc de invidiat de a stabili ceea ce New York Times numeşte ”limita dintre neobişnuit şi anormal” la nivelul tulburărilor mentale; în cazul autismului, faptul că se crede în mare parte că simptomele se manifestă pe un ”spectru” al clasei şi al severităţii face ca situaţia să fie încă şi mai dificil de manevrat. Conform Times:
”Cel puţin un milion de copii şi adulţi sunt diagnosticaţi cu autism sau cu o tulburare înrudită, cum ar fi Sindromul Asperger sau ”tulburări pervazive de dezvoltare, nespecificate altfel”, aceştia fiind cunoscuţi şi drept Oameni P.D.D.-N.O.S. cu Sindromul Asperger, care se confruntă cu aceleaşi probleme sociale ca cei suferind de autism, însă care nu se încadrează în definiţia versiunii complete. Schimbarea propusă ar plasa toate cele trei diagnostice într-o singură categorie - tulburare din spectrul autist - eliminând Sindromul Asperger şi P.D.D.-N.O.S. din manual. Conform criteriilor actuale, o persoană se încadrează în diagnostic dacă prezintă 6 sau mai multe dintre cele 12 trăsături; conform definiţiei nou-propuse, persoana ar trebui să prezinte 3 deficienţe la nivelul interacţiunilor sociale şi al comunicării şi cel puţin 2 comportamente repetitive - o gamă mult mai restrânsă.”
O analiză realizată de cercetătorii Fred Volkmar, Brian Reichow şi James McPartland de la Yale arată că, dacă schimbările propuse intră în vigoare, ele ar putea avea un impact dramatic asupra tuturor aspectelor, începând cu ratele de diagnostic (unele estimări arată că diagnosticele de autism au crescut, în ultimii ani, la 1 copil bolnav din 100) şi până la posibilitatea multor oameni (care în prezent se regăsesc undeva în spectrul de tulburări autiste) de a avea acces la servicii de sănătate, educaţie şi sociale.
”Frica noastră este că o să facem un mare pas înapoi”, a spus Lori Shery, preşedinta Reţelei de Educaţie Sindromul Asperger. ”Dacă medicii spun că ”aceşti copii nu se încadrează în criteriile diagnosticelor din spectrul autist”, aceştia nu vor primi sprijinul şi serviciile de care au nevoie şi vor eşua.”
Traducere după Do you reside somewhere on the autism spectrum? In the near future, you may not, publicat de io9.com.
Traducerea: Ana Cristina Dumitrache
