Recent, mulți părinți din întreaga țară își vor lăsa copiii la facultate. Această tranziție poate trezi un vârtej de sentimente: durerea despărțirii, tristețea legată de schimbarea definitivă a dinamicii familiale, incertitudinea privind viitorul, dar și mândria de a-și vedea copilul îndreptându-se spre independență. Unii ar putea descrie despărțirea ca fiind „dulce-amăruie” sau ar putea spune că simt emoții mixte.
În acest scenariu, ce ai face dacă ți-aș cere să îți evaluezi sentimentele pe o scară de la 1 la 9, unde 1 este cel mai negativ și 9 cel mai pozitiv?
- Detalii
- de: Anthony Gianni Vaccaro
- Psihologie
Ai făcut vreodată un test de personalitate? Este probabil evident că testele de pe Internet nu sunt științifice, dar multe dintre testele de personalitate aparent serioase, utilizate pentru a ghida alegerile educaționale și profesionale, nu sunt susținute nici ele de cercetări.
În ciuda faptului că reprezintă o industrie de miliarde de dolari, testele comerciale de personalitate folosite de școli și corporații pentru a canaliza oamenii către rolurile lor ideale nu prezic succesul în carieră.
- Detalii
- de: Shannon Sauer-Zavala
- Psihologie
La ce ajută normele sociale? Politețea în public, pe stradă sau într-un mijloc de transport în comun? Jurnalista Christine Emba crede că în spatele oricărei norme sociale stă un aspect util, chiar dacă acesta nu mai este vizibil omului modern.
„De ce creează culturile norme sociale? Cel mai clar răspuns pentru mine este că ele sunt scurtături. Ele îți oferă un ghid general despre cum să te comporți în societate, cel puțin în locul și perioada în care te afli, și, ideal, te pot ajuta să trăiești o viață mai bună.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Psihologie
Teoria reactanței psihologice (eng. psychological reactance theory), propusă de Jack Brehm în 1966, explică modul în care oamenii reacționează atunci când percep că libertățile sau drepturile lor sunt amenințate sau restricționate. Conform teoriei, atunci când cineva simte că libertatea de a alege sau de a acționa îi este limitată, apare o reacție psihologică de rezistență. Această reacție, denumită „reactanță psihologică”, are ca scop restabilirea libertății.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Psihologie
Când băieții și fetele ajung la adolescență, sunt bombardați/ bombardate cu mesaje care asociază atracția cu violența. Aceste mesaje – care pot avea ca sursă grupul de prieteni, seriale TV, filme, muzică, rețele sociale etc. – prezintă băieții cu atitudini violente și disprețuitoare față de fete ca fiind atractivi, în timp ce cei care le tratează bine ar fi mai puțin atractivi.
Un exemplu de astfel de mesaje poate fi văzut în filmul „After” din 2019, bazat pe un roman din 2014 cu același nume. Personajul principal începe cu un iubit din liceu – un băiat drăguț, pe care ea îl tratează mai mult ca pe un prieten decât ca pe un iubit – dar când pleacă la facultate, aceasta îl înșală cu un „băiat rău” mai atrăgător. Reacția iubitului ei este plină de compasiune, ceea ce îl face să pară nesigur. Fata află mai târziu că noua ei dragoste a fost cu ea doar pentru un pariu, dar asta nu îl face mai puțin atrăgător, pentru că, în final, el aparent „se îndrăgostește cu adevărat”.
- Detalii
- de: .
- Psihologie
Psihologia mulțimilor este un domeniu vast și complex. Probabil unul dintre cei cunoscuți autori este Gustave Le Bon, autor al lucrării clasice „Psihologia mulțimilor”; dar, desigur, sunt mulți alți psihologi contemporani care au abordat comportamentul colectiv, dinamica de grup și influențele sociale. Cele mai recente cercetări pun un accent mai mare pe neuroștiințe, comportament social și psihologia socială aplicată.
Iată 10 dintre cele mai importante concepte/ învățăminte despre psihologia mulțimilor, bazate pe contribuțiile autorilor contemporani și clasici:
- Detalii
- de: Iosif A.
- Psihologie
Psihologia politică a devenit un domeniu de mare interes pentru strategiile de campanie electorală, oferind politicienilor sprijin pentru a-și optimiza mesajele și a câștiga voturile. Psihologii care îi consiliază pe politicieni în campaniile electorale folosesc o serie de principii bazate pe cercetări solide. Iată 32 dintre cele mai importante tehnici psihologice folosite în acest context:
- Detalii
- de: Iosif A.
- Psihologie
Ne putem imagina următoarea situație: oamenii de știință dețin toate informațiile despre structura creierului, despre modul în care neuronii funcționează și interacționează.
Mai mult, cercetătorii cunosc totul despre activitatea creierului atunci când acesta percepe, de exemplu, o culoare (în ce constă activitatea neuronilor, ce substanțe chimice sunt eliberate etc.).
- Detalii
- de: Iosif A.
- Psihologie
Pe 13 mai 2021, Bill de Blasio, primarul orașului New York la acea vreme, a ținut o conferință de presă online, unde a anunțat un acord între primărie și Shake Shack, un lanț local de restaurante cu burgeri. Scopul era de a-i încuraja pe locuitorii New Yorkului să se vaccineze împotriva Covid-19. Fiecare persoană vaccinată primea un cupon pentru un burger sau un sandviș gratuit la orice locație a lanțului. În științele comportamentale, acest tip de stimulent este cunoscut sub numele de „ghiont” (eng. nudge).
Termenul a fost popularizat de Richard H. Thaler (câștigătorul Premiului Nobel pentru economie în 2017) și Cass R. Sunstein în bestsellerul lor din 2008, „Nudge: Improving Decisions About Health, Wealth, and Happiness”.
- Detalii
- de: Ramón Ortega Lozano, Aníbal M. Astobiza și David Rodríguez-Arias
- Psihologie
Mintea omului este complicată, iar înțelegerea acesteia în totalitate este imposibilă, date fiind probleme insolvabile precum: liberul-arbitru sau conștiința. Dar putea studia mintea umană și putem trage concluzii statistice privind reacțiile minții la diverse situații.
Iată un experiment simplu: am două cupe identice, cu deschiderea în jos, în care ascund, cam cum fac cei care joacă alba-neagra, două bile, una albă, cealaltă neagră, fără ca tu să vezi ce bilă este în ce cupă. Nu ai nicio informație cu privire la bilele din cupe, deci nu-ți poți baza decizia pe asta.
Îți dau 5 dolari (circa 25 lei) dacă ghicești în ce cupă este bila albă.
Și acum vine partea interesantă: ce faci dacă, după ce alegi o cupă, dar nu verifici încă ce bilă este în aceasta, îți ofer 6 dolari ca să-ți modifici decizia și schimbi cupa? La urma urmelor probabilitatea este de 50%. Nu scade dacă îți schimbi decizia.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Psihologie
Se consideră, în genere, că personalitatea, adică un anumit tipar specific persoanei de gânduri, sentimente și comportamente, este fixă. Și, pe lângă ce spun psihologii, asta observăm în jurul nostru, în sensul că foști colegi de școală, indiferent de nivelul studiilor, nu se schimbă substanțial odată cu trecerea timpului. Și totuși unii se schimbă... Iată care sunt evenimentele din viață care lasă urme asupra personalității.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Psihologie
Credința încă majoritară astăzi este aceea că minciuna se poate identifica prin observarea limbajului corpului. Dar cercetările efectuate în special în ultimii 30 de ani au arătat că deși nu este complet lipsită de merite, evaluarea comportamentului non-verbal este mult mai puțin eficientă decât se crede. În schimb analiza conținutului vorbirii, utilizându-se diverse tehnici îndelung studiate și aplicate, poate oferi indicatori puternici pentru a stabili valoarea de adevăr a afirmațiilor unei persoane.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Psihologie
Cei mai mulți dintre noi au auzit despre faptul că dacă îți încrucișezi brațele la piept, te simți în defensivă sau că dacă te joci cu părul în timp ce vorbești, te simți nervos. Dar sunt adevărate stereotipurile despre limbajul corpului?
Citirea limbajului corpului poate fi o abilitate utilă pentru a înțelege cum se simte cineva sau ce ar putea gândi. Dar este important să ne amintim că nu este o știință exactă și pot exista variații culturale sau individuale în modul în care oamenii se exprimă prin limbajul corpului. De exemplu, contactul vizual în Japonia poate fi considerat un act de agresiune sau grosolănie.
- Detalii
- de: Geoff Beattie
- Psihologie
Te-ai întrebat vreodată dacă ai putea trece un test de detectare a minciunii sau ți-ai imaginat cum ar fi să „citești” limbajul trupului altora?
Citirea limbajului corpului poate fi excelentă pentru a adăuga tensiune scenelor de interogatoriu din filmele de acțiune. Cu toate acestea, adevărul este că nu există prea multe dovezi că putem detecta minciunile urmărind limbajul corpului cuiva.
Când încerci să descoperi dacă cineva minte pe timpul unui interviu, sursele tale sunt comportamentul pe care îl afișează persoana sau informațiile pe care le oferă. Detectarea minciunilor pe baza unor indicii nonverbale (limbajul corpului) este mai populară decât detectarea minciunii pe bază de indicii verbale, deoarece oamenii cred că mincinoșii își pot controla vorbirea, dar nu și comportamentul. Dar indiciile verbale privind minciuna sunt mult mai revelatoare.
- Detalii
- de: Aldert Vrij
- Psihologie
Da, e un articol despre adolescenți (deși se aplică și unor adulți) și pentru adolescenți. Dacă ai mai mult de 18 ani, nu-l citi, că ar trebui să știi de ce-ți schimbi telefonul cu unul nou, deși nu ai nevoie de el.
Ce vreau să scot în evidență este mecanismul psihologic al achiziției de lucruri inutile. Ce voi spune îi va dezamăgi pe cei tineri, dar se vor alege cu aflarea unui secret rar explicat în cuvinte simple și ușor de înțeles :) Iată despre ce este vorba...
- Detalii
- de: Iosif A.
- Psihologie
