- Detalii
- Scris de: Scientia.Ro
- Categorie: Psihologie
Creierul uman are o viață secretă. Populațiile de neuroni rulează propriile lor programe dincolo de accesul minții conștiente. Aproape tot ceea ce gândești și simți nu se află sub control conștient. Tu, sinele conștient, care s-a trezit azi dimineață, ești doar un minuscul fragment simulat de populații neurale care reușesc să coopereze.
- Accesări: 9359
- Detalii
- Scris de: Seramis Sas, Ph.D
- Categorie: Psihologie
Recent am fost consultat de o persoană vizavi de ”trauma psihică” – posibila consecință a tragicului eveniment din acel club. Inspirat de întâlnire, voi împărtăşi câteva idei, care sper că vor fi de ajutor în abordarea mai sceptică a sprijinului psihologic oferit cu toptanul de o armata de experți. Cum e patologizată suferința umană? E mai simplu decât să răspunzi la ”ce mai faci?”. Când se petrece un dezastru (precum cel recent) și oamenii suferă în mod firesc, specialiștii clinicieni îi atribuie eticheta de ”TRAUMĂ PSIHICĂ”. Pe scurt, au inventat o boală.
- Accesări: 8118
- Detalii
- Scris de: Richard Gunderman
- Categorie: Psihologie
Deşi nu există o persoană anume căreia să i acorde creditul exclusiv pentru naşterea publicităţii în America, nimeni nu poate primi totuşi mai mult credit decât un om de care cel mai probabil nu aţi auzit niciodată: Edward Bernays.
- Accesări: 14264
- Detalii
- Scris de: Larisa Hussak
- Categorie: Psihologie
Inegalitatea în SUA a crescut rapid şi este de aşteptat ca discrepanţa dintre bogaţi şi săraci să devină şi mai mare. În timp ce această discrepanţă este un subiect al presei şi al campaniilor electorale, există o percepţie diferită la nivelul economiştilor ce studiază inegalitatea şi public, în genere.
- Accesări: 9826
- Detalii
- Scris de: Jeremy Dean
- Categorie: Psihologie
Experţii se întreabă dacă, într-adevăr, creierul uman încetineşte odată cu vârsta. Chiar există un declin constant odată cu vârsta? Unii experţii în lingvistică sunt de părere că acest lucru nu se întâmplă, ei evidenţiind în schimb beneficiile experienţei. După ei, testele folosite anterior pentru a proba declinul cognitiv al celor ce îmbătrânesc nu demonstrează în realitate decât efectele faptului de a avea mai multe informaţii de procesat.
- Accesări: 6953
- Detalii
- Scris de: Jeremy Dean
- Categorie: Psihologie
Un nou studiu realizat pe 3.305 de participanţi la un joc online sugerează că vârsta maximă a performanţei cognitiv-motorii este de 24 de ani. Constatarea aparţine unuia dintre primele studii care au utilizat puterea aşa-numitelor "volume mari de date": seturi de date care sunt atât de numeroase, că este nevoie de calculatoare specializate pentru a le procesa (Thompson și colaboratorii, 2014).
- Accesări: 7386
- Detalii
- Scris de: Seramis Sas, Ph.D
- Categorie: Psihologie
Credit imagine: sivandogan1212.deviantart.com
Gândirea critică (sau inteligentă) nu e totuna cu criticismul. Gândirea critică presupune by default o atitudine curioasă sau investigativă. Nu deţinem răspunsuri şi nu suntem înţelepţi, ci căutăm cu atenţie răspunsuri şi devenim treptat mai înţelepţi. Avem o atitudine de modestie în raport cu realitatea. Ceea ce nu înseamnă că nu ştim nimic. Am rezervele mele vizavi de celebra maxima a lui Socrate „ştiu că nu ştiu nimic”.
- Accesări: 9505
- Detalii
- Scris de: Jeremy Dean
- Categorie: Psihologie
Simona Halep
Credit imagine: wikipedia commons
În ciuda mai multor studii care îi arată beneficiile, mulţi dintre cei care ar putea folosi metoda descrisă mai jos nu o cunosc şi, ca atare, nu o aplică.
- Accesări: 7399
- Detalii
- Scris de: Seramis Sas, Ph.D
- Categorie: Psihologie
Acesta e un scurt text despre gene şi determinism biologic versus cultural. Tu eşti purtător de gene. Iar dacă ai un copilaş, el este, de asemenea, purtător de gene (şi aripioare de îngeraş). El poartă 50 la sută de la mamă şi 50 la sută de la tată. El e o combinaţie de mami şi tati, care, la rândul lor, sunt combinaţii de bunici şi bunice, care…
Determină ele, genele, personalitatea, temperamentul sau inteligenţa copilaşului tău? Da şi nu.
- Accesări: 6768
- Detalii
- Scris de: Seramis Sas, Ph.D
- Categorie: Psihologie
M-am întâlnit mai adineauri cu James J. Gross de la Stanford University. Mi-a povestit despre cum oamenii îşi reglează stările emoţionale. Nu ştiu de ce, dar m-a rugat să împărtăşesc cu tine câteva idei. Dacă nu vrei să afli de la mine, preferând izvorul, poţi lectura articolul dumnealui publicat în Review of General Psychology (1998). E un articol de referinţă, fiind citat, conform Google Scholar, de 3153 de ori.
- Accesări: 7073
- Detalii
- Scris de: Seramis Sas, Ph.D
- Categorie: Psihologie
Companiile investesc în publicitate, mizând pe un tip de euristică specific minţii umane, ca să crească şansele alegerii anumitor produse ale lor, în dauna altora concurente. Când noi, oamenii, facem evaluări/alegeri, mintea apelează nu la o evaluare pas cu pas, ci la o evaluare bazată pe euristică. Euristica e o scurtătură mentală folosită pentru a rezolva probleme sau pentru a lua decizii. Ea operează cu o cantitate minimă de informaţii pentru a rezolva o problemă oarecare.
- Accesări: 5442
- Detalii
- Scris de: Seramis Sas, Ph.D
- Categorie: Psihologie
Concepţia potrivit căreia hipnoza e o stare de transă e una dintre cele mai răspândite şi mai durabile mituri în psihologia populară, alături de altele, precum inteligenţa multiplă sau stilurile de învăţare (Lilienfeld et al., 2009). Aş rămâne perplex dacă un student mi-ar spune „nu există hipnoză, dar există sugestibilitate”. În schimb, nu mă miră să tot întâlnesc noţiunea de „transă hipnotică” folosită uzual de studenţi, dar şi de foarte mulţi specialişti.
- Accesări: 7003
- Detalii
- Scris de: Scientia.Ro
- Categorie: Psihologie
Animalele sunt dezbrăcate (exceptându-le pe cele pe care le "îmbrăcăm" noi, oamenii). Pentru zeci de mii de ani şi noi, oamenii, am fost dezbrăcaţi. Ce s-a întâmplat? De ce am simţit nevoia să punem ceva care să ne acopere trupurile? E un semn al evoluţiei speciei noastre? Care este sensul ruşinii pe care o resimţim atunci când suntem dezbrăcaţi în prezenţa altora?
- Accesări: 8237
- Detalii
- Scris de: Seramis Sas, Ph.D
- Categorie: Psihologie
Îţi propun un experiment. Aşează în faţa ta un pahar. În timp ce priveşti paharul, simţi cum limba alunecă uşor pe la gingii şi dinţi şi pe interiorul obrajilor şi cum întreaga mucoasă bucală e bine umezită cu salivă. Ai devenit conştientă de saliva din gură? Dacă da, vei colecta saliva din gură şi o vei scuipa în pahar. Are saliva un rol benefic? Sigur, după cum poate ai experimentat, cu gura uscată abia mai poţi înghiţi şi abia vei mai mişca limba. Saliva e compusă din apă şi din 0,5 % enzime, mucus şi substanţe antibacteriene. Ajută la dezinfectare.
- Accesări: 6937
- Detalii
- Scris de: Jeremy Dean
- Categorie: Psihologie
Rezultatele unui studiu recent corelează emoţiile pozitive - în special sentimentul de veneraţie - cu nivelurile mai scăzute ale citokinei inflamatorii. Cercetarea sugerează că trăirile pozitive de încântare în faţa frumuseţii naturii sau uitarea de sine în contemplarea unei picturi sau în audierea unei simfonii pot ajuta de fapt la protejarea organismului împotriva bolilor de inimă, a artritei, depresiei şi chiar a bolii Alzheimer.
- Accesări: 7021