Citeam recent că adolescenții sunt de două feluri, cei care cred că vor muri înainte de a deveni adulți și cei care cred că nu vor muri niciodată. Nu mai sunt adolescent, dar cred că m-am încadrat în cea de-a doua categorie.
Un gând ce stăruie de când am devenit adult este cel al iluziei permanenței, al iluziei că lumea va fi și mâine cum este astăzi, în datele sale esențiale. Nu va fi, dar perioade lungi trăim cu impresia că este, pentru că nouă nu ni s-a întâmplat încă nimic care să ne risipească vraja.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Jurnal de idei diverse
Michio Kaku este un faimos fizician, printre cei mai faimoși dintre cei implicați în popularizarea fizicii astăzi. În cadrul unui videoclip văzut de aproape 1,5 milioane de oameni acesta ne explică, sub titlul „Why Physics Ends the Free Will Debate”, cum ne demonstrează fizica faptul că avem liber-arbitru. Din păcate, argumentul său este unul slab, fără nicio valoare. Iată de ce.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Jurnal de idei diverse
• Unii visează că într-un viitor apropiat carnea va fi interzisă pentru consum, altfel animalele fiind ferite de abatoarele noastre și trăind o viață tihnită și fericită. Mă întreb dacă acești vizionari au luat în calcul că un asemenea viitor ar putea echivala și cu cvasi-dispariția multor specii de animale domestice, care pur și simplu nu ar reprezenta interes sub aspectul creșterii în ferme / gospodării și nici nu s-ar putea descurca în libertate / sălbăticie.
• Iar dacă această poveste bizară a originilor, mă refer la Big Bang, este reală, atunci legile fizicii trebuie să fi cunoscut o transformare, căci de aceea nu înțelegem ce se întâmplă în momentul „singularității”. Dar mă gândesc și la faptul că ceva care a evoluat, deși pare acum stabil, e foarte probabil să evolueze, oricât de lent. Nu trăim într-un univers static, neschimbător. Iar o mică schimbare la nivel fundamental ar putea duce la modificare catastrofală, pentru noi, a modului în care funcționează lumea.
Ce spun e acum ar putea fi și un scenariu de film SF :) Omul s-ar apropia de extincție, căci se apropie momentul în care legile fizicii ar ajunge la valori care coincid cu momentul în care atomii s-ar dezintegra. Cumva, un super-spion ar trebui să rezolve și această „amenințare” din partea universului însuși :)
- Detalii
- de: Iosif A.
- Jurnal de idei diverse
Sunt câteva idei la care revin din când în când. Mi se par importante, dar nu pot stabili cu certitudine că sunt corecte, deși așa cred. Iată despre ce este vorba.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Jurnal de idei diverse
Deși liberul-arbitru pare că intră în conflict cu legile fizicii, nu este în mod necesar așa
Despre aceste subiecte, conștiința și liberul-arbitru, am mai scris o serie de articole de-a lungul timpului. Două dintre acestea (despre conștiință - despre liberul-arbitru) sunt axate, în fapt, pe același aspect: de ce este imposibil să le înțelegem. Dar propriile idei au evoluat și s-au mai rafinat. Și cred acum că explicația fundamentală este mai simplă, ușor de înțeles și de netăgăduit: explicația celor două fenomene mentale este imposibilă cu o minte ca a noastră, bazată pe stabilirea și etalarea unui lanț cauzal între evenimente. Iată de ce.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Jurnal de idei diverse
Am tot întâlnit în ultima vreme articole sau cărți despre „sensul vieții”. Pare că toată lumea știe să dea sfaturi, în timp ce mai nimeni nu s-a lămurit cam care ar fi ăla. Sigur, în realitate lucrurile sunt de-o altă factură: nu ia nimeni dintr-o carte / articol / podcast / postare pe Facebook sensul vieții sale, după care se apucă să-l pună în practică vertiginos.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Jurnal de idei diverse
Moartea lui Socrate de Jacques-Louis David (1787)
• Citeam cu ceva vreme în urmă despre un om de știință australian bătrân, dar sănătos, care cauta o țară în care să moară (asistat). Nu voia să mai trăiască, nu mai avea de ce, dar nu voia să se sinucidă; socotea că are dreptul la o moarte decentă, liniștită, controlată. Mă gândeam atunci că aceasta ar putea fi numită o viață împlinită: când nu ai niciun regret că mori, când frica instinctuală de moarte este complet epuizată. Poți ajunge aici altfel decât printr-o viață prea lungă, fiind pur și simplu prea bătrân?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Jurnal de idei diverse
• De vreme ce nicio teorie a fizicii nu explică realitatea, ci reprezintă doar un instrument pentru a măsura ce se întâmplă în natură, mai este vreun dubiu că toate legile naturii sunt în mod obligatoriu inventate? A descoperi înseamnă a găsi ceva care există undeva, dar legile naturii sunt doar aproximări ale fenomenelor pe care le percepem. Cum putem spune că teoria gravitației a lui Einstein explică gravitația, când nu avem, în fapt, nicio idee cum funcționează? Sigur, teoria este excelentă în a măsura obiecte cosmice și a face predicții, dar nu în a explica ce se întâmplă.
Probabil că mecanica cuantică este momentul de sinceritate din fizică, pentru că marii ei făuritori nici nu s-au mai chinuit să explice ce înseamnă (pentru că nu au găsit nicio cale rezonabilă să o facă); e suficient că formulele funcționează.
Pe de altă parte, dacă Newton și-ar trimite teoria gravitației să fie publicată azi, ar fi imposibil să găsească vreo revistă serioasă care să o ia în calcul. Este pur și simplu prea lipsită de sens. Conceptual, nu e nimic de înțeles. Deși este un foarte bun instrument pentru măsurarea mișcării corpurilor cosmice (cum ar fi orbitele planetelor).
• Știința nu desvrăjește lumea, ci doar mută misterul la un nivel mai adânc. În plus, știința te ține alert, în perpetuă căutare, în disconfortul unei continue apropieri de adevăr. Unde gândirea magică plasase spirite și zei, știința pune explicații nedefinitive.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Jurnal de idei diverse
Suntem, de regulă, înmărmuriți și revoltați atunci când auzim de atrocități împotriva unor nevinovați, de nedreptăți strigătoare la cer. Ne întrebăm, onest (credem), cum e posibil așa ceva? Cum e posibil Holocaustul? Cum sunt posibile crimele în masă? Cum este posibilă indiferența globală față de suferința celorlați?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Jurnal de idei diverse
• Observ că puțini realizează că să spui că o populație e într-un fel sau altul (gen „românii sunt geniali / patrioți / dezorganizați etc.”) este, cel mult, ca și cum ai spune despre zece pietre, dintre care 4 sunt roșii, 3 sunt galbene, 2 albe și una neagră, că „pietrele sunt roșii”.
• Infantilismul unor lideri ai lumii este ușor vizibil pe timpul paradelor militare și al demonstrațiilor unor arme noi. În pofida costumelor scumpe, gândirea, comportamentul și discursul acestora sunt încă cele ale unui șef de trib preistoric.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Jurnal de idei diverse
În 2015 o afirmație a faimosului scriitor italian Umberto Eco a împânzit mijloacele de comunicare în masă: „Rețelele de socializare dau drept la cuvânt unor legiuni de imbecili care înainte vorbeau numai la bar după un pahar de vin, fără a dăuna colectivității. Apoi erau rapid aduși sub tăcere, dar acum au același drept la cuvânt ca un câștigător al Premiului Nobel. Este invazia imbecililor”.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Jurnal de idei diverse
În urma cu câteva săptămâni am primit o întrebare, care în esență sună cam așa: „Mi-ar plăcea dacă ați scrie un articol despre déjà-vu și posibilitatea de a prevedea viitorul apropiat, nu prin „magie”, ci prin capacitatea minții de a „calcula” rapid cel mai probabil și logic viitor”, prin „intuiție”. Întrebarea originală o puteți găsi aici.
Cred că două aspecte sunt importante de analizat: întâi, de ce nu este posibil să prevedem (calculăm) viitorul, mai apropiat ori mai îndepărtat, și, doi, de ce ceea ce numim „intuiție” ne ajută în multiple situații să estimăm rezultatul unei acțiuni (deci, cumva, să „ghicim” viitorul), fără a implica nimic misterios, paranormal. Primul aspect ține de legile fizicii, al doilea ține de evoluție și experiența de viață.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Jurnal de idei diverse
Universul are circa 13,8 miliarde ani, Terra în jur de 4,5 miliarde de ani, iar viața a apărut acum aproximativ 3,5-4 miliarde ani. A durat, așadar, circa 3,5-4 miliarde de ani pentru a avea o specie inteligentă ca omul. Iar 100 de ani au fost necesari pentru a ajunge la o tehnologie primitivă la super-rețelele moderne de calculatoare, la o „armată” de roboți pe Marte, la navete spațiale care au ieșit deja din sistemul solar ori care urmează, la progrese remarcabile privind inteligența artificială șamd. Și este posibil ca acesta să fie doar începutul progresului tehnologic al omenirii, căci 100 de ani nu înseamnă mare lucru la scara istoriei speciei noastre. Sigur, asta dacă nu cumva ne-am atins limitele progresului și dacă nu găsim vreun motiv suficient de bun pentru a ne autodistruge într-un război.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Jurnal de idei diverse
În acest articol prezentăm 10 idei ale unor cercetători de marcă în domeniul neuroștiințelor, care încapsulează prezentul și viitorul înțelegerii creierului uman.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Jurnal de idei diverse
Dacă viața a apărut și evoluat pe Terra așa cum credem astăzi, iar universul este cel pe care ni-l descrie știința, atunci este sigur că există alte ființe pe alte planete în această lume. Deși nu putem fi siguri că ar arăta ca omul, presupunem că evoluția are propriile restricții și direcții de progres, iar aceste ființe extraterestre ar trebui să aibă multe asemănări cu ființe pe care le cunoaștem deja de pe Terra.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Jurnal de idei diverse
