Vă aventurați într-un zbor cu un balon. Sunteți la 300 m deasupra solului.
Cum va fi umbra pe care o va proiecta balonul pe sol, știind că diametrul balonului este de 10 metri? Va fi mai mare, mai mică sau egală cu diametrul balonului?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Poți face următorul experiment: îi dai posibilitatea unui prieten să dea cu banul de 200 de ori (imprimându-i o mișcare de rotire monedei) și să consemneze rezultatul (cap sau pajură) pe o bucată de hârtie după fiecare aruncare.
Prietenul poate să arunce sau nu cu banul, e alegerea lui și va păstra secret acest lucru față e tine. Dar e obligat să-ți prezinte o listă cu rezultate pentru 200 de aruncări (chiar dacă lista a fost făcută fără a se da cu banul efectiv).
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Vrei să cobori în beci, unde ai treabă, iar în hol, unde ești acum, ai trei comutatoare care pot fi acționate, dar nu știi care este cel corect, cel care aprinde becul din beci.
Cum afli care este comutatorul corect, având dreptul de a coborî o singură dată în beci și să verifici dacă ai nimerit comutatorul corect, înainte de a da răspunsul final?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Să presupunem că într-o țară, ca România, numerele de înmatriculare pentru autovehicule se formează după modelul: 2-litere · 3-cifre · 3-litere. Un exemplu: RO 999 XYZ. Se pot folosi orice combinații posibile de litere și cifre (nu ca în situația reală, când primele două litere indică județul).
Câte numere de înmatriculare sunt posibile, până se epuizează toate posibilitățile?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Orbitalii atomici ai electronului în atomul de hidrogen, la energii diferite. Probabilitatea de a găsi electronul este dată de culoare (cu cât mai strălucitoare, cu atât mai mare probabilitatea). Credit: wikipedia.org
Poți vorbi de toată fizica în 15 minute? Sigur că nu. Dar se poate vorbi despre unele dintre cele mai importante concepte ale fizicii - pentru cineva care nu este fizician. Asta-și propune Arvin Ash în videoclipul de mai jos.
Cinci domenii ale fizicii merită amintite: (1) mecanica clasică, (2) energia și termodinamica, (3) electromagnetismul, (4) relativitatea și (5) mecanica cuantică.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Să spunem că ați pierdut cheia de la lacătul care securizează o magazie și nu ați vrea să distrugeți lacătul. Există o posibilitate de a-l deschide, folosind niște scule la îndemână. Pentru asta trebuie întâi să înțelegeți cum funcționează un lacăt. Asta puteți vedea în videoclipurile de mai jos: cum funcționează un lacăt și cum îl puteți deschide atunci când nu mai aveți cheia.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Doi prieteni, Adam și Bogdan, se întâlnesc întâmplător după mai mulți ani. Discută despre familiile lor. Cei doi au următorul dialog:
Adam: - Mi-ai spus că ai trei băieți. Ce vârste au?
Bogdan: - Produsul vârstelor lor este 36. Suma vârstelor este egală cu ziua de azi.
Adam: - Încă nu am datele necesare. Ce îmi mai poți spune?
Bogdan: - Ok, un ultim indiciu: băiatul cel mai mic are ochii verzi.
Adam: - Da, acum știu ce vârstă are fiecare.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Piatra din Rosetta,
Muzeul britanic (The British Museum) este cel mai mare muzeu de istoria lumii. Atrage milioane de vizitatori în fiecare an. Deține mai mult de 8 milioane de obiecte istorice din toată lumea. Desigur, multe sunt furate, obținute ca urmare a expansiunii coloniale a Marii Britanii.
Primul obiect pe care-l vezi când pășești în muzeu este „Piatra din Rosetta”, obiect furat de la francezi din ceea ce este astăzi Egiptul. Piatra din Rosetta este o stelă egipteană, datând din anul 196 î.e.n., din timpul domniei regelui Ptolemeu al V-lea, care are trei inscripții ale aceluiași text în trei limbi antice diferite. Dar acesta este doar un exemplu din sutele de obiecte controversate.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Marile companii de tehnologie, precum Google, Microsoft sau Facebook - au multe de îmbunătățit, iar ritmul în care o fac este lent pentru că-și permit să-și stabilească propriul ritm.
Google, motorul de căutare, este, după standarde decente - primitiv. Își promovează propriile servicii; prima pagină, pentru căutări diverse, este plină de linkuri către propriile servicii ori către linkuri plătite. Pentru a nu mai vorbi de faptul că nu a reușit (ori nu a dorit) să creeze algoritmi (ori să stabilească ierarhii riguroase) care să promoveze site-urile valoroase în prima parte a listei cu rezultatele căutărilor. Site-uri periferice, cu conținut îndoielnic (calitate slabă, copiate de pe alte site-uri, care promovează teorii ale conspirației) ori chiar înșelătoare (de exemplu, care promit ceva, dar nu livrează la nivelul promisiunii) abundă în lista cu primele linkuri ieșite la căutare.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Ziarul Adevărul l-a găsit pe cel mai inteligent om din lume. William James Sidis. American. Cu „un IQ estimat la 250-300”. Cum s-o estima IQ-ul? Nu se calculează? Te uiți la individ și spui: „daaa, e clar, estimez că ești pe la 130!”?
Și ca să fie clar, americanul e mai bun decât Einstein! Einstein care a avut IQ-ul de doar 160... Și tot Adevărul ne spune că alți mari cercetători au avut IQ-ul mare, dar nu așa mare ca Sidis! Nu, nici vorbă! Marie Curie a avut 180-200 (probabil tot estimare...), iar Goethe 210 (aici e cert! 210).
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Captură Google Maps cu rețeaua de autostrăzi din Europa
România are la momentul scrierii articolului 848 km de autostradă. În ultimii 30 de ani au fost doar 3 ani în care s-au finalizat mai mult de 50 km de autostradă pe an. Până în anul 2009 au fost mulți ani în care nu s-a recepționat niciun kilometru.
Un lucru puțin cunoscut, probabil, este că autostrada este o invenție legată de numele lui Adolf Hitler. Chiar dacă proiecte existau în Germania încă înainte de venirea sa la puterea (și chiar și mici proiecte puse în practică), Hitler este cel care a transformat conceptul de rețea de autostrăzi în realitate. Sigur, cu ajutorul a mii de muncitori nemți.
Hitler și-a propus să construiască „cea mai mare rețea de drumuri din lume”, pe care a văzut-o ca pe o condiție necesară pentru dezvoltarea economiei, pe lângă rolul strategic avut în asigurarea mobilității trupelor pe timpul unui conflict armat. Până în 1938 au fost construiți 2.500 km. Proiectul autostrăzilor a continuat și după război, Germania având astăzi 13.000 km de autostradă. Cele mai multe aspecte ale regimului lui Hitler au fost, firește, condamnate după cel De-al Doilea Război Mondial; autostrada a rămas un proiect admirat.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Pământul nu a arătat mereu cum este astăzi, din punct de vedere al faunei. Dinozaurii sunt una dintre nenumăratele specii care au trăit vreme de multe milioane de ani și au dispărut la un moment dat. Ar fi fost interesant să fi mers în drumeții și să ne întâlnim cu unii azi, nu?
Majoritatea speciilor care au apărut pe Terra au și dispărut deja. Adică 99%! Între 500 de mii și un milion de specii care încă există sunt în pericol de extincție astăzi, ca urmare a modificării mediului lor de viață de către om.
Din 1970 și până astăzi acțiunile omului au dus la dispariția a peste 60% dintre toate mamiferele, păsările, peștii și reptilele de pe Pământ. Vă imaginați cum ar arăta o carte scrisă de animale despre impactul omului asupra lumii animale? Sigur, scriu astfel de cărți și oamenii, dar fără vreun impact semnificativ.
Dar să ne întoarcem la Beelzebufo.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
NASA se pregătește pentru a trimite oameni pe planeta Marte. În prezent sunt deja pe Marte roboți care explorează suprafața Planetei Roșii, îmbunătățind cunoașterea cu privire la aceasta.
Iată care sunt cele șase tehnologii prezentate în videoclip:
1. Sisteme de propulsie avansate
2. Echipamente de aterizare gonflabile
3. Costume spațiale high-tech
4. Locuințe și laboratoare mobile
5. Sisteme de alimentare cu energie
6. Comunicații prin laser
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Să clarificăm lucrurile de la început: pentru că sunt prost traduse. Din păcate nu sunt prea mulți traducători români care să și înțeleagă ceea ce traduc, iar când vine vorba de știință, asta e obligatoriu. Altfel, la traducere, în loc de știință ies aberații. Neîndoielnic, nu e suficient să știi bine limba engleză ca să poți traduce decent o carte de știință.
Intru recent într-o librărie din București și deschid la întâmplare o carte intitulată „O să râzi, totul e chimie”, scrisă de o autoare cu nume excentric, Mai Thi Nguyen-Kim. O carte, înțeleg, care a câștigat un premiu, deci presupun că vorbim de o carte foarte bună.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Am scris recent un articol despre faptul că harta lumii este înșelătoare sub aspectul dimensiunii relative a țărilor (cât de mari sunt țările, din punct de vedere al suprafeței, una față de alta, în mod real). Pe harta lumii, de exemplu, Groenlanda pare să fie de aceeași dimensiune cu Africa. În realitate, Groenlanda are o suprafață de 0,8 milioane km2, iar Africa o suprafață de 11,6 milioane km2. România are o suprafață mai mare decât cea a Belarusului și apropiată, dar mai mică, decât cea a Marii Britanii sau Poloniei, dar pe hartă lucrurile par diferite.
În acest articol vă invităm să vedeți cum se compară din punct de vedere al suprafeței câteva dintre țările lumii. Am selectat primele opt țări, una sub alta, pentru o comparație fidelă.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Astronauții NASA aflați pe Stația Spațială Internațională, SSI, (unde există gravitație, dar, din cauza vitezei, astronauții sunt în stare de imponderabilitate) au un program zilnic de 2,5 ore de pregătire fizică. Pe SSI, fără antrenament, mușchii nu mai sunt utilizați ca pe Pământ, iar efectele imponderabilității trebuie cumva combătute: prin antrenament fizic.
Iată subiectele videoclipurilor din această selecție:
1. Cum se antrenează astronauții în spațiu
2. Cum funcționează prejudecățile rasiale
3. Și animalele au personalitate
4. Sunt medicamentele generice identice cu cele originale?
5. Cum să „răcești” atomii până aproape de zero absolut
6. Evoluția încălzirii globale începând cu 1880
7. Principiul incertitudinii al lui Heisenberg
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
