- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Într-un articol recent publicat în revista Science Advances, sunt prezentate rezultatele unei măsurători a forței de atracție gravitaționale la scară microscopică; practic, o forță de atracție gravitațională de doar 30 de attonewtoni (10-18 N). Acest rezultat este important, deoarece ne duce un pas înainte spre studiul unui posibil regim cuantic al gravitației.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
„Patul lui Procust” își are rădăcinile în mitologia greacă, unde Procust, cunoscut și sub numele de Damastes sau Prokoptas, era un tâlhar care îi teroriza pe călătorii de pe drumul dintre Atena și Megara.
Conform relatărilor lui Plutarh și Apollodor, el avea o metodă crudă de a-și trata victimele: îi obliga să se întindă pe un pat de fier. Dacă omul era prea scund, îl întindea până îi rupea oasele; dacă era prea înalt, îi reteza picioarele pentru a se potrivi lungimii patului.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Peste un miliard de persoane la nivel mondial sunt considerate în prezent obeze, o afecțiune corelată cu un risc crescut de numeroase probleme grave de sănătate, potrivit estimărilor actualizate ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și ale unui grup internațional de cercetători, publicate înainte de Ziua Mondială a Obezității, de pe 4 martie, informează 360medical.ro.
Obezitatea este atât de răspândită, încât a devenit mai frecventă decât subponderabilitatea în majoritatea națiunilor, inclusiv în multe țări cu venituri mici și medii care s-au luptat anterior cu subnutriția.
- Detalii
- de: Beatrice Popa
- Blogurile Scientia
Suntem înconjurați de fenomene care, fără să ne dăm seama, urmează o regulă matematică: legea lui Gauss sau distribuția normală. De la înălțimea oamenilor la scorurile de la teste și chiar la fluctuațiile pieței de valori, această lege explică de ce majoritatea valorilor sunt „normale” și de ce extremele sunt rare.
Dar ce înseamnă asta concret? Să explorăm pas cu pas, cu exemple practice, cum funcționează legea lui Gauss și cum ne ajută să înțelegem mai bine lumea.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogurile Scientia
Cum să măsori fără... să măsori? Sună absurd, știu... Experiența de zi cu zi ne spune că singurul mod de a afla informații despre un obiect este de a-l analiza cu propriile simțuri sau prin diferite aparate menite să ne extindă simțurile (nu voi intra în detalii despre cât de real este de fapt ceea ce ne spun simțurile, deși puteți citi despre asta aici).
Mai mult, mecanica cuantică pare să ne spună că până la o măsurătoare directă nimic nu este bine definit în lume, totul fiind determinat de probabilități (de exemplu, o particulă elementară se află în „superpoziție”, până în momentul măsurării, care coincide cu colapsarea funcției de undă și identificarea unei poziții pentru particula măsurată).
Cu toate acestea, în acest articol încerc să arăt cum este posibil, cu ajutorul mecanicii cuantice, să obținem informații certe despre un obiect fără a interacționa cu el. Iar pentru a face totul mai interesant, haideți să lucrăm cu... bombe.
- Detalii
- de: Vlad Lazăr
- Safari prin lumea ştiinţei
Cafeaua, consumată de milioane de oameni în fiecare dimineață, nu doar că te ajută să te trezești, dar este și cunoscută pentru efectul său de purgativ. Pentru mulți, o ceașcă de cafea este sinonimă cu nevoia urgentă de a merge la toaletă. Dar de ce se întâmplă acest lucru? În acest articol, vom explora cum cafeaua stimulează sistemul digestiv și produce acest efect laxativ.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Inițial am vrut să scriu un articol bine dozat cu beneficiile mersului pe jos asupra sănătății, așa cum rezultă acestea din studiile recente pe acest subiect.
M-am răzgândit. M-am răzgândit pentru că nu cred că articolul, în acea formă, și-ar atinge obiectivul, și anume de a convinge cât mai mulți oameni să... meargă pe jos. Poate alte argumente sunt mai bune decât cele reflectate în câteva statistici și recomandări de natură medicală.
Nu sunt convins că articolul își va atinge obiectivul nici în forma actuală, dar poate are mai multe șanse 😀
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Oamenii de știință spun că implanturile cerebrale, numite și interfețe creier-computer (IMC), care presupun implantarea unui cip în creierul unei persoane, vor ajuta pacienții cu paralizie severă din diverse cauze să controleze tehnologii externe, respectiv dispozitive precum un computer sau un telefon, folosind doar semnale neuronale pentru a-și recâștiga din nou capacitatea de mișcare.
Compania Neuralink a lui Elon Musk a anunțat recent pe o rețea de socializare că a realizat primul său implant cerebral la un pacient, fără a oferi însă prea multe detalii, informează 360medical.ro.
- Detalii
- de: Beatrice Popa
- Blogurile Scientia
Populiștii de extremă dreaptă par să se bucure de o ascensiune în lumea occidentală. Pentru cei care nu susțin aceste partide, atractivitatea acestora poate fi derutantă și neliniștitoare. Aceste partide par să joace cu fricile oamenilor și oferă răspunsuri banale la probleme dificile.
Matematica inferenței și a cunoașterii umane ne poate ajuta să înțelegem ce face ca aceasta să fie o formulă câștigătoare.
Deoarece politica se rezumă în mare parte la comunicare, matematica teoriei comunicării ne poate ajuta să înțelegem de ce alegătorii sunt atrași de partidele care folosesc mesaje simple și puternice în campania lor, precum și modul în care au succes folosind mesaje extrem de discutabile.
- Detalii
- de: Dorje C. Brody
- Blogul Scientia
Există o diferență substanțială între masele celei mai grele stele neutronice măsurate și celei mai ușoare gauri negre măsurate. Această diferență de masă conține informații despre modul în care ambele tipuri de obiecte se formează în timpul supernovelor.
Reprezentare artistică a noul sistem descoperit, care ia în calcul ipoteza că elementul-companion al pulsarului (steaua în albastru-strălucitor) este o gaură neagră. Cele două obiecte cosmice sunt la 8 milioane km depărtare și se orbitează la 7 zile.
© MPIfR; Daniëlle Futselaar (artsource.nl)
Într-un articol recent publicat în revista Science este prezentată descoperirea unui obiect cosmic situat la aproximativ 40.000 de ani-lumină de noi, cu o masă mai mare decât cea a celei mai masive stele de neutroni cunoscute, dar mai mică decât cea a celei mai mici găuri negre cunoscute.
Încă nu se cunoaște cu certitudine ce este acest obiect cosmic; acesta va fi un fel de laborator pentru studiul materiei în condiții extreme.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Unul dintre subiectele cele mai dezbătute în lumea filozofică astăzi este cel al liberului-arbitru. Sunt două tabere, una care susține că legile naturii nu permit liberul-arbitru, cealaltă care spune că avem liber-arbitru.
O carte scrisă de neuroendocrinologul american Robert Sapolsky, „Determined: A Science of Life Without Free Will”, a fost un element care a stimulat recent această discuție. Am scris câteva rânduri la puțin timp după publicarea acestei cărți (vezi aici).
Daniel Dennett este unul dintre cei mai faimoși și respectați filozofi americani. Poziția acestuia este fermă: avem liber-arbitru.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
În 2024 se vor împlini 16 ani de când am scris primul articol pe Scientia. În această perioadă am publicat circa 9.000 de articole. Plus o carte. Iată cele mai bune articole publicate în anul 2023 pe scientia.ro.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
