
Mecanica cuantică, una dintre cele mai revoluționare teorii ale fizicii, a schimbat fundamental modul în care înțelegem natura la nivel microscopic. Totuși, această teorie a fost însoțită de numeroase controverse și paradoxuri. Unul dintre cele mai fascinante și importante aspecte ale mecanicii cuantice este inegalitatea lui Bell, un concept care a pus la încercare ideea că realitatea ar putea fi descrisă de variabile ascunse. În acest articol, vom explora ce este inegalitatea lui Bell, de ce teoria variabilelor ascunse nu este validă și cum demonstrează Bell că mecanica cuantică este corectă.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia

Un singur eveniment, cum ar fi fuziunea a două găuri negre, poate apărea ca două evenimente cosmice atunci când undele gravitaționale urmează căi care se curbează în jurul unui corp cosmic masiv, precum o galaxie, în drumul către Terra.
Credit: P. Ajith/ICTS
Într-un articol recent publicat în revista Physical Review Letters a fost propusă o nouă metodă pentru a măsura expansiunea universului, folosind undele gravitaționale generate de coliziuni de găuri negre și efectul de lentilă gravitațională. Această metodă ar putea contribui la rezolvarea misterului expansiunii universului, dat fiind că în prezent există o discrepanță între rezultatele obținute prin aplicarea diverselor metode în ceea ce privește așa-numita constantă a lui Hubble.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu

Cele mai grave boli ale creierului sunt atacul cerebral și boala Alzheimer. Cele mai multe atacuri cerebrale au la bază ruperea plăcii din interiorul arterelor, blocarea fluxului sangvin către părți ale creierului, ceea ce are diverse efecte nocive, de la pierderea temporară a unor funcții la paralizie sau moarte. Un segment mai mic al atacurilor cerebrale presupune inundarea creierului cu sânge, în urma ruperii unui vas de sânge. În anul 2021 în România au fost 2.500 de decese care au avut la bază infarctul cerebral, iar 2.205 decese au fost cauzate de hemoragia intracerebrală (sursa aici, pg. 9).
Alzheimer este o boală care presupune un declin lent, este asociată cu pierderea progresivă a memoriei și, în final, a vieții. Este asociată cu acumularea unei plăci formate din substanțe numite amiloizi ce pot apărea în interiorul țesutului cerebral.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogurile Scientia

Cum suna scandinava veche (o limbă din care au evolut limbile nordice moderne)? Dar maiașa? Latina? Chineza veche? Engleza veche? Japoneza veche? Slavona veche? Egipteana veche? Greaca veche? Akadiana?
Acestea sunt doar câteva dintre limbile vechi care au fost recreate cu ajutorul inteligenței artificiale.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia

Imaginează-ți că faci parte din primul grup de oameni care colonizează planeta Marte. Indiferent de ce reprezentai pe Terra, pe Marte totul pornește de la zero. În plus, faci parte din comitetul de stabilire a regulilor de funcționare a societății umane de pe Marte, iar scopul este acela de a crea o societate bazată pe principii avansate cu privire la dreptatea socială.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia

Mi se par interesante statisticile despre situația infracționalității și despre cauzele deceselor din România, violente sau neviolente. De exemplu, e util de știu că în România la fiecare 2 zile au loc 5 violuri și 1 omor! Iar 9 oameni mor în accidente rutiere!
Privite comparativ, aceste statistici arată o fațetă a modului în care evoluează societatea românească. Un raport anual detaliat și util obișnuia să producă Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici”; ultimul publicat a fost pentru anul 2019. De atunci au renunțat, fără ca raportul să fie întocmit de altcineva. Acest raport vorbea, printre altele, despre evoluția omuciderilor, sinuciderilor, deceselor din accidente rutiere și a deceselor din cauze nonviolente din România. Am publicat sinteza acestor rapoarte cu privire la anii 2018 și 2019. Statistica privind decesele din cauze nonviolente îmi suscita interesul în mod special, pentru că arată starea de sănătate a populației, care are legătură cu modul de viață (în special alimentația).
Acest articol prezintă evoluția infracționalității și a accidentelor rutiere în România, bazându-se pe statistici publicate de Poliția Română. Desigur, statisticile Poliției nu sunt asemănătoare cu cele ale INML, dar unele date se referă la aceleași subiecte.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia

Astronomii estimează că în univers sunt circa 40 de miliarde de găuri negre. O nouă animație NASA evidențiază ce înseamnă „super” atunci când vorbim despre găurile negre supermasive. Acești „monștri” se găsesc în centrele majorității galaxiilor mari, inclusiv în galaxia noastră, Cale Lactee, și conțin cantități enorme de materie, echivalentul a zeci de miliarde de mase solare, în cazul celor mai mari.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia

Am scris câteva articole în ultimul an și jumătate, de la invazia Ucrainei de către Federația Rusă, despre psihologia rusă (le găsiți la finalul acestui articol). În acest articol încerc să prezint cum gândește rusul de rând, prins între „închisoarea identitară”, faptul că este rus, și realitatea invaziei ilegale a unei alte țări și a atrocităților neprovocate săvârșite de soldații ruși pe teritoriul ucrainean.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia

Studiul schimbărilor fazelor nucleare este similar cu cel al schimbărilor apei în diferite condiții de temperatură și presiune.
Coliziunile din cadrul RHIC duc la „topirea” protonilor și a neutronilor, pentru a crea plasma quarc-gluon.
Cercetătorii explorează efectele acestor coliziuni, la energii diferite, căutând să observe indicii ale „punctului critic”.
Noile rezultate obținute de experimentul STAR de la acceleratorul RHIC în Statele Unite ne ajută să înțelegem mai bine cum plasma de quarcuri și gluoni s-a transformat în particulele pe care le vedem astăzi în univers: protoni și neutroni; o tranziție de fază. Unul dintre semnalele acestei tranziții este reprezentat de caracteristicile nucleelor ușoare care iau naștere în coliziunile dintre nucleele de aur la RHIC.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Ca urmare a întrebărilor/ solicitării mai multor cititori și a unor prieteni, am printat cartea „Călătorie la granițele gândirii” într-un număr limitat de exemplare.
Cei care doresc să intre în posesia cărții, sunt rugați:
1. să facă o donație de 7 euro (detalii mai jos cu privire la cele două prețuri). Pentru donație, prin PayPal (se poate folosi și cardul bancar), acesați acest link.
2. ulterior, să furnizeze prin email (
) următoarele date:
• nume și prenume
• număr de telefon
• adresă e-mail
• denumire easybox sau adresă completă (transportul se va face prin SameDay).
Transportul se va face exclusiv prin SameDay, doar în țară.
Calitatea variantei tipărite este excelentă (hârtie de calitate: 90g/m2).
![]() |
![]() |
![]() |
Clic pe pe fiecare imagine pentru o rezoluție superioară!
Altfel, desigur, cartea rămâne disponibilă și online, ca și până astăzi (linkuri către varianta electronică mai jos).
Versiunea printată conține mici corecturi și mici modificări.

După mai multe luni de muncă, am reușit să finalizez o carte în care vorbesc despre limitele gândirii și limitele științei. Cartea poate fi descărcată, gratuit, mai jos.
Pentru a nu prezenta de două ori cartea, redau mai jos introducerea din carte:
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia

În imagine vedeți Nebuloasa Dumbbell (denumită și Messier 27 sau NGC 6853). Așa va arăta și Soarele nostru în câteva miliarde de ani? Destul de posibil.
Primul indiciu al viitorului Soarelui nostru a fost descoperit din întâmplare în 1764. În acel moment, Charles Messier alcătuia o listă de obiecte difuze diferite de comete. Al 27-lea obiect de pe lista lui Messier, cunoscut acum sub numele de M27 sau Nebuloasa Dumbbell, este o nebuloasă planetară, una dintre cele mai strălucitoare nebuloase planetare de pe cer și vizibilă cu binoclul, în zona constelației Vulpii (Vulpecula).
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia

Rezultatul coliziunii de protoni la LHC
La noile acceleratoare de particule, generația acceleratoarelor după actualul LHC (Large Hadron Collider, Cern), vor fi studiate procese de dezintegrare ale bosonului Higgs care ne-ar putea dezvălui o lume necunoscută. Dezintegrările acestui boson ar putea să se producă și în particule pe care încă nu le-am descoperit, ce ar putea avea legătură inclusiv cu materia întunecată.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu

Încă facem separația dintre astronomie și astrologie pe Scientia 😀, așa că nu vă vom spune ce vă prezic astrele, pentru că sigur astrelor nu le pasă de domniile voastre și nu influențează nici cu cine vă căsătoriți, nici norocul la 6 din 49.
În schimb, în acest articol publicăm un videoclip care arată cum sunt formate constelațiile zodiacale. După puteți observa mai jos, în coloana din stânga sunt reprezentate stelele care formează o anume constelație, așa cum sunt acestea văzute de pe Terra, fiind reprezentată și distanța la care se află de noi, iar în coloana din dreapta este reprezentată harta completă a constelațiilor, construită pas cu pas, pe măsură ce este introdusă o nouă constelație.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia

Persoanele singure apelează din ce în ce mai mult la Internet pentru a-și găsi perechea, cu peste 300 de milioane de oameni din întreaga lume încercându-și norocul pe aplicațiile de întâlniri. Unii găsesc ceea ce speră. Dar pentru alții, poveștile despre întâlnirile online au finaluri foarte diferite.
De exemplu, s-ar putea să fii complet ignorat(ă) după un început aparent fericit sau să primești doar un pic de atenție. Poate că afli dintr-o dată că persoana cu care te întâlnești nu este cine credeai că este.
Dacă aceste scenarii sună familiare, este posibil să fi întâlnit cu un „narcisist vulnerabil”.
- Detalii
- de: Megan Willis
- Blogurile Scientia

Credit: Alessandro Scordo LNF – INFN, Frascati SIDDHARTA Collaboration
Cercetătorii de la Experimentul SIDDHARTA-2 de la acceleratorul DAFNE (laboratorul italian INFN-LNF de la Frascati) sunt gata să înceapă prima măsurătoare din lume a deuteriului kaonic. Experimentul, în care un rol important îl are un grup de români, este extrem de dificil, din cauza faptului că semnalul căutat este foarte mic; este ca și cum ai cauta un ac într-un car de fân.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu



