Într-un articol publicat recent în revista Pysical Review Letters au fost reanalizate date ale unui experiment efectuat la Acceleratorul CEBAF (Continuous Electron Beams Accelerator Facility) din cadrul Thomas Jefferson National Accelerator Facility, Statele Unite. S-a studiat modul în care așa-numiții barioni Lambda sunt produși în interacțiunea dintre electroni și materia nucleară. „Materia stranie” este produsă în cadrul unui proces denumit „împrăștierea inelastică produndă semi-inclusivă” (semi-inclusive deep inelastic scattering (SIDIS). Acest studiu ne ajută să înțelegem mai bine interacțiunea nucleară tare.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Avem tendința să ne raportăm la fenomene și procese istorice nefamiliare ca și cum acestea ar fi excentricități nerepetabile ale naturii umane. Dar omul are abilitatea de a se obișnui rapid cu multe practici ce pot părea la un moment dat de neacceptat.
Două exemple recente: războiul (cu forma sa monstruoasă din Ucraina) și homosexualitatea (cu extensiile sale recente concretizate în evoluțiile privind identitatea de gen).
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Detectorul de particule FASER, situat subteran la LHC. Credit imagine: CERN
Neutrinii sunt printre cele mai fascinante particule din cadrul teoriei modelului standard al fizicii particulelor elementare. Particule foarte greu de măsurat, acestea ascund încă multe secrete. FASER, un echipament științific instalat la marele accelerator de particule LHC de le CERN, a reușit să măsoare neutrini miuonici, identificând procesele generate de aceștia cu ajutorul unor emulsii fotografice.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Kant începe prezentarea sistemului principiilor intelectului pur prin menționarea principiului suprem, cum îl numește, al judecăților analitice, care este principiul non-contradicției. Acesta spune, în esență, că este imposibil ca ceva să fie și să nu fie în același timp.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogurile Scientia
Majorana demonstrator
Neutrinii sunt cele mai misterioase particule din teoria modelului standard al fizicii particulelor elementare. Încă nu se știe dacă neutrinul și anti-neutrinul sunt una și aceeași particulă sau particule diverse. Din acest motiv experimentele care caută să descopere natura neutrinilor sunt extrem de importante; printre acestea se numără și „MAJORANA demonstrator”, cercetătorii implicați publicând recent ultimele rezultate obținute: o limită a dezintegrării duble beta fără emisie de neutrini.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Cu ajutorul miuonilor cosmici, un grup de cercetători a reușit să obțină pentru prima dată o imagine tridimensională a unui reactor nuclear. Acest rezultat este important, întrucât arată cum progresele tehnologice și analiza de date ne pot ajuta să obținem imagini, prin tehnici nedistructive, ale unor obiectefoarte mari, precum un reactor nuclear.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Într-un articol publicat recent în Physical Letters B un grup de cercetători din care face parte și autoarea acestui articol a prezentat rezultatul unui nou experiment care a studiat misterioasa particulă Lambda(1405), particulă care conține quarcul strange, arătând că aceasta este de fapt un sistem alcătuit din două particule legate între ele, un kaon și un proton.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Planeta Marte este roșie din cauza prezenței oxidului de fier (rugină) la suprafața sa.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Să ne imaginăm următorul dialog între un masochist și un sadic:
- Masochistul: „Ai putea să mă faci să sufăr?”;
- Sadicul: „Nu”.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
ChatGPT, inteligența artificială optimizată pentru a susține un dialog dezvoltată de OpenAI, este una dintre cele mai discutate inovații ale momentului. Capacitatea de căutare, învățare, recunoaștere și reproducere, „memoria”, sunt principalele caracteristici ale instrumentului digital, acesta fiind capabil să-și „amintească” subiectele discutate anterior în conversație și să i le redea utilizatorului.
Lumea medicală se află în plin proces de digitalizare, iar evoluțiile din ultimii ani o plasează în topul domeniilor care ar putea beneficia cu adevărat de integrarea inteligenței artificiale (IA). Fie că este vorba despre dezvoltarea unui simplu asistent IA care să preia o bună parte din atribuțiile birocratice ale medicilor, în așa fel încât aceștia să aibă mai mult timp pentru a-l dedica pacienților, fie despre personalizarea abordării medicale și a interacțiunii cu pacienții, domeniul sanitar a intrat deja într-o nouă eră a tehnologiilor digitale.
Pe lângă purtarea unui dialog cu utilizatorul, corectarea gramaticală a textelor, rezumarea conversațiilor, realizarea traducerilor din engleză în alte limbi, clasificarea diverselor obiecte, extragerea cuvintelor esențiale dintr-un text, corectarea segmentelor de cod din diferite limbaje de programare și așa mai departe, ChatGPT ar putea avea numeroase aplicații în sfera medicală: ar putea crește eficiența în practica de zi cu zi pentru medici și, conform mai multor specialiști, ar putea chiar diminua riscul de epuizare profesională la medici. Un alt rol cheie ar putea fi în telemedicină, ajutând asistența medicală să ajungă în zonele în care pacienții nu au acces la servicii sanitare.
- Detalii
- de: Ruxandra Schitea
- Blogul Scientia
Regiunea centrală a norului molecular Chamaeleon I, aflat la 630 de ani-lumină
Dacă doriți să construiți o planetă locuibilă, gheața este un ingredient vital, deoarece este sursa principală a mai multor elemente cheie precum carbonul, hidrogenul, oxigenul, azotul și sulful. Acestea sunt ingrediente importante atât în atmosfera planetară, cât și în molecule precum zaharurile, alcoolul și aminoacizii simpli.
O echipă internațională de astronomi care utilizează telescopul spațial James Webb al NASA a obținut un inventar detaliat al celor mai depărtate tipuri de gheață măsurate până în prezent într-un nor molecular (nor interstelar, denumit și pepinieră de formare a stelelor). Pe lângă gheață care la bază apa, echipa a reușit să identifice forme înghețate ale unei game largi de molecule, de la sulfura de carbonil, amoniac și metan, până la cea mai simplă moleculă organică complexă, metanolul. Cercetătorii au considerat că moleculele organice sunt complexe atunci când au șase sau mai mulți atomi.
- Detalii
- de: NASA
- Blogurile Scientia
Credit imagine: Sandbox Studio, Chicago
Materia întunecată reprezintă unul dintre cele mai mari mistere ale fizicii. În cadrul mai multor proiecte de cercetare se încearcă să se descopere particule care să corespundă acestei materii, printre care și proiectul Beam EDM de la Institutul Laue-Langevin (Franța), care folosește neutronii ca un fel de busole în căutarea axionilor, particule ipotetice de materie întunecată.
Cercetătorii nu au reușit să descopere semnale ale existenței axionilor, eliminând astfel teoriile care prevedeau existența axionilor cu semnale măsurabile în cadrul Beam EDB.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Este momentul să vă prezint o listă cu 10 mistere din fizica modernă care așteaptă încă să fie dezlegate, în speranța că viitorul apropiat va aduce răspunsul la unul sau chiar mai multe dintre aceste mistere. Evident, lista nu este una completă.
1) Ce este materia întunecată, acea materie care se pare că atrage gravitațional materia vizibilă, însă nu emite lumină și nu o vedem, și ar fi de circa 5-6 ori mai multă în univers decât materia vizibilă? Din ce este făcută? Chiar... există?
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
În 2023 se vor împlini 15 ani de când am scris primul articol pe Scientia. În această perioadă am publicat circa 8.800 de articole. Iată cele mai bune articole publicate în anul 2022 pe scientia.ro.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Într-un articol publicat recent în Physical Review Letters se studiază posibilitatea ca materia întunecată să fie compusă din (inclusiv) fotoni întunecați, care ar fi purtători ai unei a cincea forțe în lumea materiei întunecate. Aceste rezultate ar explica măsurătorile efectuate de Cosmic Origin Spectrograph (COS), un instrument de la bordul Stației Spațiale Internaționale, care studiază filamentele de materie din univers.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
