Când mai multă energie este radiată spre Pământ decât este reflectată înapoi în spaţiu, ceva trebuie să se încălzească.
Acest articol este prima parte dintr-o serie despre concepte ştiinţifice legate de efectul de seră şi modificările climatice de pe Terra.
- Detalii
- de: David L. Chandler
- Concepte explicate în 60 de secunde
Criza economică globală din ultimii doi ani a provenit, într-o anumită parte, din incapacitatea instituţiilor financiare de a judeca eficient riscurile investiţiilor lor. Din acest motiv, criza a atras atenţia asupra unei idei vechi (de câteva decenii).
- Detalii
- de: Peter Dizikes
- Concepte explicate în 60 de secunde
În încercarea de a găsi viaţă în alte locuri din Univers, oamenii de ştiinţă care studiază planetele au detectat în ultimii 15 ani mai mult de 500 de planete în afara Sistemului Solar, aşa-numitele exoplanete. Care sunt modalităţile prin care sunt localizate astfel de planete?
- Detalii
- de: Morgan Bettex
- Concepte explicate în 60 de secunde
Când se poate spune despre o descoperire că este semnificativă? Valoarea sigma (deviaţia statistică standard, notată cu litera grecească cu acelaşi nume - σ) ne poate da răspunsul la această întrebare, însă atenţie la capcane.
Întrebarea precizată mai sus este o întrebare ridicată, în principiu, la fiecare descoperire majoră din domeniul ştiinţei sau medicinei: Ce face un rezultat să fie destul de fiabil încât să fie luat ca sigur? Răspunsul este legat atât de importanţa statistică, cât şi de standardele care ar avea sens în situaţia dată.
- Detalii
- de: David L. Chandler
- Concepte explicate în 60 de secunde
Un document din anul 1948 scris de Claude Shannon (Master of Science în 1937, PhD în 1940), a creat domeniul teoriei informaţiei - şi a stabilit agenda pentru cercetarea în domeniu pentru următorii 50 de ani. Detalii, în cele ce urmează.
- Detalii
- de: Larry Hardesty
- Concepte explicate în 60 de secunde
În episodul de Halloween din 1995 de la The Simpsons, Homer Simpson găseşte un portal către o misterioasă A Treia Dimensiune în spatele unui raft de cărţi şi, disperat să scape de rudele sale prin alianţă, se aruncă prin respectivul portal.
- Detalii
- de: Larry Hardesty
- Concepte explicate în 60 de secunde
În 1997 astronomul John Webb şi echipa sa de la Univ. South Wales din Sydney au analizat lumina ce ajunge pe Pământ de la quasarii îndepărtaţi. În călătoria sa de 12 miliarde de ani, lumina trecuse prin nori interstelari de metale precum fier, nichel şi crom.
- Detalii
- de: Michael Brooks
- Inexplicabil - ce nu ştim încă
A durat 37 de secunde şi a venit din spaţiul îndepărtat. Pe 15 august 1977, l-a determinat pe astronomul Jerry Ejman, atunci la Universitatea Statului Ohio din Columbus, să mâzgălească “Wow!” pe listingul provenind de la Big Ear, radiotelescopul din Delaware, Ohio.
- Detalii
- de: Michael Brooks
- Inexplicabil - ce nu ştim încă
Dacă aţi călători la marginea Sistemului Solar, în pustiurile reci de după Pluto, aţi observa ceva straniu. Brusc, după ce aţi trece de centura Kuiper, o regiune în care spaţiul este plin de roci îngheţate, nu mai este nimic. Care să fie explicaţia acestui fapt?
- Detalii
- de: Michael Brooks
- Inexplicabil - ce nu ştim încă
Este una dintre cele mai faimoase şi mai stânjenitoare probleme ale fizicii. În 1998 astronomii au descoperit faptul că Universul se extinde cu o viteză din ce în ce mai mare. Este un efect ale cărui cauze le căutăm încă. O sugestie: energia întunecată.
- Detalii
- de: Michael Brooks
- Inexplicabil - ce nu ştim încă
Aceasta este povestea a două vehicule spaţiale. Pioneer 10 a fost lansat în 1972. Pioneer 11 cu un an mai târziu. Până în zilele noastre ar fi trebuit ca ambele vehicule spaţiale să plutească în spaţiul cosmic îndepărtat fără ca cineva să le mai acorde o atenţie specială.
- Detalii
- de: Michael Brooks
- Inexplicabil - ce nu ştim încă
Cu patru ani în urmă, un accelerator de particule din Franţa a detectat şase particule ce nu ar trebui să existe. Se numesc tetraneutroni: patru neutroni ce sunt legaţi unul de altul într-un mod ce contrazice legile fizicii. Detalii, în continuare.
- Detalii
- de: Michael Brooks
- Inexplicabil - ce nu ştim încă
20 iulie 1976. Gilbert Levin aşteaptă cu înfrigurare rezultatele. La milioane de kilometri distanţă, pe Marte, landerele misiunilor NASA Viking prelevau probe de sol şi le amestecau cu nutrienţi marcaţi cu izotopul radioactiv carbon-14. Aflaţi de ce în continuare.
- Detalii
- de: Michael Brooks
- Inexplicabil - ce nu ştim încă
Consideraţi cea mai bună explicaţie a noastră pentru gravitaţie, aplicaţi-o modului în care se rotesc galaxiile, şi veţi descoperi rapid o problemă: galaxiile ar trebui să se dezintegreze. Masa totală a galaxiilor pur şi simplu nu e de ajuns pentru a explica rotaţia!
- Detalii
- de: Michael Brooks
- Inexplicabil - ce nu ştim încă
În 1811, Joseph Fourier, prefectul de 43 de ani al districtului francez Isère, s-a înscris într-o competiţie a studiului căldurii, sponsorizată de Academia Franceză de Ştiinţe. Lucrarea predată descria o metodă analitică nouă cu care Fourier a câştigat competiţia.
- Detalii
- de: Larry Hardesty
- Concepte explicate în 60 de secunde
