În 1997 astronomul John Webb şi echipa sa de la Univ. South Wales din Sydney au analizat lumina ce ajunge pe Pământ de la quasarii îndepărtaţi. În călătoria sa de 12 miliarde de ani, lumina trecuse prin nori interstelari de metale precum fier, nichel şi crom.
Nu are sens! Semnalul Wow! (11)
Oamenii de ştiinţă au descoperit că aceşti atomi (ai metalelor din norii interstelari) absorbiseră şi o parte din fotonii luminii quasarilor – dar nu pe cei la care se aşteptau.
Dacă observaţiile sunt corecte, singura explicaţia vag rezonabilă este că o constantă fizică numite constanta structurii fine, sau alfa, avea o valoare diferită la momentul în care lumina a traversat norii.
Dar aceasta este erezie. Alfa este o constantă extrem de important ce determină modul în care lumina interacţionează cu materia – şi nu ar trebui să se poată schimba. Valoarea sa depinde de, printre altele, sarcina electronului, viteza luminii şi constanta lui Planck. Chiar este posibil ca una dintre acestea să se fi modificat?
Niciun fizician nu a vrut să creadă măsurătorile. Webb şi echipa sa se străduiesc de ani buni să descopere eroarea din rezultatele obţinute. Dar până acum nu au reuşit.
Dar rezultatele obţinute de Webb nu sunt singurele care sugerează că nu înţelegem foarte bine constanta alfa. O analiză recentă a singurului reactor nuclear natural cunoscut, care a fost activ acum aproape 2 miliarde de ani acolo unde se află acum Oklo, Gabon, sugerează şi ea că s-a schimbat ceva în interacţiunea materiei cu lumina.
Proporţia anumitor izotopi radioactivi produşi într-un astfel de reactor depinde de alfa; aşadar, studiind produşii de fisiune rămaşi în solul de la Oklo, avem la dispoziţie o modalitate de a afla valoarea constantei la momentul formării acestora. Utilizând această metodă, Steve Lamoreaux şi colegii săi de la Laboratorul Naţional Los Alamos din New Mexico sugerează că valoarea constantei structurii fine ar fi scăzut cu mai mult de 4% de la apariţia "reactorului" natural de la Oklo.
Sunt persoane ce încă discută existenţa unei schimbări a constantei. Patrick Petitjean, un astronom de la Institutul de Astrofizică din Paris, a condus o echipă ce a analizat lumina quasarilor observată de telescopul VLT (Very Large Telescope) din Chile şi nu a descoperit nicio dovadă că alfa s-ar fi modificat. Dar Webb, care studiază acum măsurătorile VLT, susţine că acestea necesită o analiză mult mai complexă decât cea efectuată de echipa lui Petitjean. Grupul lui Webb lucrează acum la asta, şi ar putea ajunge în poziţia de a declara misterul elucidat – sau nu, mai târziu pe parcursul acestui an.
“Este greu de spus cu certitudine cât va dura,” spune membrul echipei Michael Murphy de la Cambridge. “Cu cât studiem mai mult aceste date, cu atât ne confruntăm cu mai multe dificultăţi.” Dar, indiferent de rezultat, munca va fi oricum valoroasă. O analiză a modului în care trece lumina prin norii moleculari îndepărtaţi va dezvălui mai multe despre cum au apărut elementele la începuturile istoriei Universului.
Nu are sens! Fuziunea la rece (13)
Notă: articolul original a fost publicat la data de 19 martie 2005.
Textul reprezintă traducerea articolului 13 things that do not make sense, publicat de New Scientist. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru eventuale erori de traducere, Reed Business Information Ltd şi New Scientist neasumându-şi nicio responsabilitate în această privinţă.
Traducere: Anca Negulescu
