O echipă de cercetători americani şi elvețieni au efectuat o evaluare a onestităţii civice la scară largă, incluzând 355 de oraşe din 40 de ţări. Aceştia au ''pierdut'' 17.303 portofele, cu sau fără bani în ele, în diverse spaţii publice, urmărind să observe ce vor face angajaţi ai unor instituţii publice care au fost informaţi de găsirea lor şi au fost rugaţi să le returneze.
Tendinţa constatată de cercetători a fost ca portofelele cu bani să fie returnate "posesorilor" într-un procent mai mare decât cele fără bani. Această constatare ar putea fi justificată printr-o combinaţie de altruism şi aversiune de a fi văzut drept hoţ.
Economişti şi simpli cetăţeni din SUA au fost întrebaţi, înainte de experiment, să estimeze rata de returnare a portofelelor. Rezultatele comparative (predicţii, rezultate reale) le puteţi vedea în ultima parte a articolului.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Psihologie
În lume au loc multiple atacuri, executate de așa-numiți lupi singuratici, care au ca rezultat uciderea, fără discriminare de multe ori, de copii, adolescenți, adulți, bătrâni. Astfel de crime sunt greu de înțeles, pentru că sunt uciși oameni, fără a exista vreo legătură directă între ei și atacatori, ori, dacă există o legătură între ei, nu e clar ce a justificat crima în masă. Sunt uciși la întâmplare colegi de clasă și profesori, tineri care participă la un festival ori, pur și simplu, oameni de pe stradă. Ce e în mintea unui astfel de criminal? Cum e posibil ca o ființă umană se ia decizia să-și ucidă semeni, fără a avea o motivație care să-i lege în mod direct de victime?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Psihologie
Psihologia este în criză, pe fondul descoperirii imposibilității replicării a multiple studii în ultimii ani. Cu toate acestea psihologia stă pe „picioare" solide, iar o bună parte din cunoştinţele obţinute cu privire la natura umană sunt reproductibile în cadrul experimentelor. Psihologia a făcut în mod definitiv trecerea de la un domeniu al cunoaşterii bazat pe opinii personale la aplicarea metodei ştiinţifice. Iată 5 concepte din psihologie care rezistă scrutării cercetătorilor.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Psihologie
Avem tendinţa să credem că ceilalţi sunt ca noi. Dar comportamentul nostru este definit de motivaţii intrinseci, care de multe ori sunt diferite. Oamenii sunt definiţi din punct de vedere motivaţional prin 16 dorinţe fundamentale, care se traduc în experienţe subiective ce iau forma unor obiective ori nevoi. De exemplu motivaţia fundamentală numită „acceptare” are obiectivul de a evita eşecul şi critica/respingere, pentru că este intrinsec valorizată acceptarea. Nu toţi avem o componentă puternică a acestei motivaţii, iar tăria acestei motivaţii ne face diferiţi în comportamentul social. Dorinţele fundamentale au o puternică componentă genetică şi sunt prezente pe tot parcursul vieţii cu modificări minore.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Psihologie
Clădirea Operei din Sidney, Australia
Atunci când ni se spune că a început construcţia unei autostrăzi şi va dura x ani, tendinţa noastră este să credem că lucrurile chiar vor sta astfel. Ok, bine, poate nu întotdeauna, dată fiind istoria recentă, dar, oricum, un pic de optimism tot simţim. Ne dorim să credem că lucrurile vor sta aşa cum au fost anunţate. Apoi, dezastru, trece termenul limită, la care autostrada ar fi trebuit să fie dată în folosinţă, iar lucrările sunt tot în toi. Tendinţa este să credem că de vină este lenea ori alte interese ale constructorului. Dar de multe ori este vorba, pur şi simplu, de o eroare la care suntem predispuşi, noi oamenii, numită eroarea planificării.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Psihologie
Sunt mulți oameni, dintre care unii sunt psihologi, care cred că pot alege la ce să se gândească (și la ce nu!) și ce emoție să simtă. E adevărată sau falsă această teorie populară? Ca să facem o verificare, îți propun un mic exercițiu. Închide ochii și imaginează-te pe o plajă însorită, privind cerul azuriu și marea de un verzuliu limpede. Ai această imagine în minte? Bine, adu-ți în minte imaginea unei girafe. A dispărut imaginea cu plaja? Acuma, călătorește cu mintea în casa unui prieten. Ai ajuns? Bravo! Bine, nu uita să revii ”aici și acum”.
- Detalii
- de: Seramis Sas, Ph.D
- Psihologie
Teoria psihologică populară poate fi formulată așa: o persoană minte atunci când evită privirea, își frământă mâinile și se foiește pe scaun. Dead wrong! Aproape toată lumea, din Algeria în Argentina, din Germania până în Pakistan sau Paraguay, crede în această populară teorie.
Cercetătorii au petrecut sute de ore privind la filmulețe cu mincinoși și onești. La fiecare vizualizare urmăreau comportamente specifice, cum ar fi un surâs, o clipire, o mișcare a mâinii, ca să distingă între manifestările asociate minciunii sau onestității. De fiecare dată când detectau comportamentul țintă, apăsau un buton și computerul înregistra răspunsul. Analizele ulterioare au permis compararea comportamentelor asociate cu minciuna ori adevărul până în cele mai fine detalii. Rezultatele sunt clare și nu susțin tertipurile din acel serial celebru, ”Lie to me”.
- Detalii
- de: Seramis Sas, Ph.D
- Psihologie
Cum reacționezi, de regulă, la șefisme? Am bănuiala că știi ce fel de comportamente am în minte când scriu cuvântul ”șefism”. Evident, vine de la șef, adică o persoană care ocupă o poziție superioară într-o oarecare ierarhie. Se cheamă că are autoritate formală (derivată din organigramă) asupra celor aflați pe treapta inferioară din ierarhie. Celor mai mulți li se urcă la cap șefia din momentul în care sunt promovați. Numirea în sine, șefia, poate duce la șefisme acolo unde există și un mediu care favorizează asta. Fără să existe o contra-reacție puternică de grup la șefismele unui lider, atunci ele vor intra pe o spirală ascendentă, devenind un leadership ticălos.
- Detalii
- de: Seramis Sas, Ph.D
- Psihologie
Psihoterapia e remarcabil de eficientă. Oricare psihoterapie? Și de la această inocentă întrebare aprindem fitilul. Studenții bine pregătiți cunosc controversa cu pasărea Dodo1. Poate nu contează atât de mult această întrebare, cât o alta. Cât contează personalitatea terapeutului?
- Detalii
- de: Seramis Sas, Ph.D
- Psihologie
În 2005, Scott Peterson a fost condamnat pentru uciderea soției sale și a copilului său nenăscut. Imediat după ce a fost condamnat la moarte, el a primit o propunere de căsătorie, iar a doua zi s-au primit peste 30 de apeluri telefonice de la femei care solicitau adresa lui de corespondență, precum și scrisori de la femei care îşi mărturiseau dragostea pentru el.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Psihologie
Frica este, probabil, la fel de veche ca și viața. Este adânc înrădăcinată în organismele vii care au supraviețuit dispariției în miliarde de ani de evoluție. Rădăcinile sale sunt fixate adânc în "psihologia" noastră, fiind una dintre cele mai intime emoţii.
Pericolul și războiul sunt la fel de vechi ca și istoria omenirii, la fel și politica și religia. Demagogii au folosit întotdeauna teama pentru intimidarea subordonaților sau a dușmanilor și pentru controlul membrilor tribului. Frica este un instrument foarte puternic care poate bloca logica oamenilor și care poate schimba comportamentul.
- Detalii
- de: Arash Javanbakht (profesor Wayne State University)
- Psihologie
Am fost întrebat ce cred despre oamenii care produc știri false și dacă aceste știri pot fi recunoscute. Cum consider că e un subiect important, iată o serie de criterii extrase din propriile observații (dar și ale altora), cu ajutorul cărora poți recunoaște cu ușurință știrile și informațiile false atât din textele online, cât și din emisiunile televizate.
- Detalii
- de: Seramis Sas, Ph.D
- Psihologie
Trăiești uneori cu impresia că oamenii stau cu ochii pe tine, că te urmăresc? Nu în termeni paranoici. Mă gândesc la situații publice, în grupuri cu ai căror membri te cunoști sau nu, dar simți o oarecare preocupare, de parcă ceilalți sunt ochii pe tine. Se cheamă, în literatura empirică, efectul reflectorului. Supraestimăm măsura în care credem că suntem în atenția altor oameni. Seamănă cu scena pe care actorul se află în fața audienței sub lumina puternică a reflectoarelor.
- Detalii
- de: Seramis Sas, Ph.D
- Psihologie
Soldaţi americani. Credit: wikipedia.org
Într-un articol publicat în toamna lui 1949 în The Public Opinion Quarterly (linkul articolului original) sociologul Paul F. Lazarsfeld prezintă descoperirile unei echipe de cercetători din cadrul armatei SUA, care a analizat comportamentul soldaţilor americani pe timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Psihologie
