În anii '50, omul de publicitate James Vicary a generat entuziasm şi nelinişte totodată atunci când s-a lăudat cu succesul „reclamelor subliminale” realizate de el. Prezentarea pe ecran a cuvintelor „Bea Coca-Cola” sau „Mănâncă popcorn”, în mijlocul filmului, prea repede pentru a fi detectate în mod conştient, a avut efectul de a creşte cumpărarea de băuturi răcoritoare şi gustări în rândul celor ce merg la cinema; aşa a pretins el...
- Detalii
- Scris de: Christian Jarrett
Studiile arată că anxietatea afectează simţul mirosului şi echilibrul, felul în care judecăm feţele umane şi percepţiile asupra spaţiului personal. Poate că anxietatea este un sentiment neplăcut, deoarece creează tensiune când este în exces, dar existenţa ei este necesară. Anxietatea ne spune că suntem în pericol şi că trebuie să facem ceva.
- Detalii
- Scris de: Jeremy Dean
Micul Albert plângând la vederea unui iepure
Imagine: J.B. Watson
John Watson şi Rosalie Rayner erau doi cercetători de la Universitatea John Hopkins care se întrebau inocent ce cauzează fobiile. Următoarea lor mutare n-a mai fost chiar atât de inocentă. Ei au făcut rost de un bebeluş de aproximativ nouă luni şi au făcut experimente legate de modul în care poţi induce frica în mintea unui copil.
- Detalii
- Scris de: Annalee Newitz
Se întâmpla prin anii ’60… Un psiholog pe nume Jack Brehm de la Duke University (North Carolina, UŞ) şi-a propus să afle (cu oftica pe copiii lui, pentru că nu mâncau plante), dacă nu cumva ar putea găsi o cale prin care copiii să perceapă favorabil consumul de vegetale.
- Detalii
- Scris de: Seramis Sas, Ph.D.
Probabil ţi s-a întâmplat şi ţie să te afli într-o conversaţie şi, la un moment dat, interlocutorul tău să afirme ceva, referitor la experienţa ta psihologică interioară, de felul următor: „Ai o mare nevoie de dragoste şi aprobare”. Sau: „Îţi este frică de respingere”. Aceste afirmaţii par cu totul neavenite şi simţi o oarecare iritare sau, poate, doar disconfort.
- Detalii
- Scris de: Seramis Sas, Ph.D.
Teoria hidraulică a emoţiilor. Aceasta e dogma pe care se bazează majoritatea intervenţiilor psihoterapeutice, dar şi o teorie intuitivă în psihologia populară. Tot dânsa şade la baza intervenţiilor psihologice în situaţii de criză. Mi-am propus să-ţi reamintesc că este falsă. Iată ce ne povesteşte această teorie în special îndrăgită de specialiştii în psihoterapii psihodinamice şi alte terapii mumbo-jumbo.
- Detalii
- Scris de: Seramis Sas, Ph.D.
Dacă eşti unul dintre studenţii la psihologie trebuie să fi auzit (de la profa/profu de psihologie socială) de următoarea povestioară (visez, desigur!). Este o poveste ilustrativă pentru una dintre cele mai grozave teorii din psihologia socială. Un bătrânel trăia într-un cartier rău famat.
- Detalii
- Scris de: Seramis Sas, Ph.D.
Poate că îţi aminteşti de filmul „Anger Management”, cu Jack Nicholson în rolul unui expert în managementul furiei. Filmul este bazat pe o idee greşită despre cum funcţionează procesele mentale. Pentru această idee eronată putem fi „recunoscători” lui Sigmund Freud şi tuturor celor care din ignoranţă o promovează şi astăzi.
- Detalii
- Scris de: Seramis Sas, Ph.D.
Muzica poate îmbunătăţi IQ-ul verbal, poate fi un ajutor în tratarea bolilor de inimă, evocă culori în minte şi chiar te ajută să vezi în jurul tău feţe vesele. Orice fan al muzicii ştie ce putere uluitoare poate avea muzica atât asupra gândurilor cât şi asupra emoţiilor. Muzica bună poate transforma o zi obişnuită în ceva magic, chiar spiritual.
- Detalii
- Scris de: Jeremy Dean
Cercetarea în laborator iniţiată de psihologul Carol Dweck a indicat beneficiile pe termen scurt ale laudei copiilor pentru eforturile lor mai degrabă decât pentru trăsăturile inerente. Acest lucru îi influențează pe copii să adopte aşa-numita „mentalitate incrementală” – să percepi aptitudinea maleabilă şi provocările ca o şansă pentru a învăţa.
- Detalii
- Scris de: Christian Jarrett
Niciun om şi niciun gândac n-au fost răniţi în cadrul acestei cercetări, însă participanţii n-au ştiut asta la momentul respectiv. Psihologa Erina Buckels şi colegii ei şi-au păcălit voluntarii în scopul de a investiga ”sadismul cotidian” – tendinţa multor ”oameni aparent normali, obişnuiţi” de a dobândi plăcere provocându-le altora durere.
- Detalii
- Scris de: Christian Jarrett
N-ar trebui să pedepsim oamenii pentru accidente. La ce ar folosi? Însă un studiu sugerează că aceasta ar fi, de fapt, o practică foarte eficientă. Iată de ce ar trebui, poate, să fim draconici atunci când vine vorba de pedepse. Dacă cineva ar încerca să te ajute, dar ar da cu bâta-n baltă, ce i-ai face?
- Detalii
- Scris de: Esther Inglis-Arkell
Cunoaștem cu toții tehnica de interogare polițistul bun-polițistul rău ilustrată atât de frecvent în televiziune și filme. În realitate, cel puțin în Regatul Unit, atunci când doi polițiști realizează interogatoriul unui suspect împreună, unul dintre ei pune întrebările, iar celălalt pur și simplu ia notițe.
- Detalii
- Scris de: Christian Jarrett
Un trandafir ar mirosi la fel de frumos orice nume ar purta, dar ar fi oare Usain Bolt la fel de rapid dacă s-ar numi altcumva? În ce măsură influenţează numele ceea ce facem în viaţă? Am aruncat o privire asupra motivului pentru care un număr considerabil din cei numiţi Baker (Brutaru) sunt, probabil, brutari.
- Detalii
- Scris de: Esther Inglis-Arkell
Probabil că fiecare dintre noi ne confruntăm uneori cu situaţii în care nu dăm randamentul maxim. Nu reuşim să ne folosim abilităţile şi cunoştinţele într-un mod productiv la locul de muncă, facultate, în societate etc. Însă mai târziu ne dăm seama că puteam mai mult, că puteam să obţinem rezultate mai bune.
- Detalii
- Scris de: Andra Coman