O echipă de cercetători americani şi elvețieni au efectuat o evaluare a onestităţii civice la scară largă, incluzând 355 de oraşe din 40 de ţări. Aceştia au ''pierdut'' 17.303 portofele, cu sau fără bani în ele, în diverse spaţii publice, urmărind să observe ce vor face angajaţi ai unor instituţii publice care au fost informaţi de găsirea lor şi au fost rugaţi să le returneze.
Tendinţa constatată de cercetători a fost ca portofelele cu bani să fie returnate "posesorilor" într-un procent mai mare decât cele fără bani. Această constatare ar putea fi justificată printr-o combinaţie de altruism şi aversiune de a fi văzut drept hoţ.
Economişti şi simpli cetăţeni din SUA au fost întrebaţi, înainte de experiment, să estimeze rata de returnare a portofelelor. Rezultatele comparative (predicţii, rezultate reale) le puteţi vedea în ultima parte a articolului.
Rezultatele cercetării au fost publicate joi în revista Science. Procentul de returnare a portofelelor, pe ţări, poate fi văzut în imaginea de mai jos.
După cum se poate observa, primele 5 ţări la returnarea portofelelor fără bani sunt:
(1) Elveţia, (2) Norvegia, (3) Olanda, (4) Danemarca şi (5) Suedia,
iar primele cinci ţări la returnarea portofelelor cu bani sunt:
(1) Danemarca (cu un procent de peste 80% de returnări!), (2) Suedia, (3) Noua Zeelandă, (4) Elveţia şi (5) Norvegia.
Proporţia portofelelor predate a depăşit, în medie, 70% în Norvegia şi Elveţia. În China mai puţin de 10% dintre angajaţi au predat portofelele fără bani şi peste 20% l-au predat dacă portofelul avea yeni.
România este pe locul 13 la returnarea portofelelor cu bani (peste 60%) şi pe locul 16 la returnarea portofelelor fără bani (aproape 50%).
România
În România experimentul s-a desfăşurat între 25 martie 2014 şi 15 aprilie 2014 în oraşele: Bucureşti, Braşov, Cluj-Napoa, Constanţa, Galaţi, Iaşi şi Timişoara. Au fost "pierdute" 400 de portofele, unele fără bani, altele având 28 de lei în ele. Portofelul avea şi o listă de cumpărături care conţinea: lapte, pâine, paste şi banane.
Cum s-a desfăşurat experimentul
Experimentul a costat 600.000 de dolari. Portofelele, identice, au fost lăsate în bănci, teatre, muzee, hoteluri, secţii de poliţie, tribunale, oficii poştale sau alte instituţii publice, angajaţi ai acestor instituţii fiind informaţi de un participant la experiment că a găsit un portofel ("Hei, am găsit portofelul ăsta la colţul străzii. Cineva l-a pierdut. Mă grăbesc şi trebuie să plec. Poţi să te ocupi de el?). Angajaţii au fost rugaţi să se ocupe de portofel, fără să li se ceară vreo dovadă a predării portofelului ori să li se lase date de contact ale găsitorilor.
Portofelele erau transparente şi conţineau o listă de cumpărături, o cheie şi trei cărţi de vizită cu numele proprietarului şi adresa de e-mail. Unele portofele nu conţineau bani, altele aveau o sumă mică, de 13,45 dolari (ori echivalentul, în moneda ţărilor în care s-a desfăşurat experimentul).
În medie, portofelele cu bani au fost "returnate" proprietarilor în 51% din cazuri, iar cele fără bani doar în 40%.
Rata de returnare mare a portofelelor cu bani, din cauza sumei mici?
Aşa cum spuneam mai sus, portofelele cu bani conţineau doar 13,45 dolari (ori echivalentul în moneda naţională). Să fi fost ăsta motivul returnării ridicate? Poate oamenii s-ar fi comportat diferit dacă sumele erau mai mari.
Cercetătorii au făcut un mini-experiment, în trei ţări, SUA, Marea Britanie şi Polonia, unde au crescut valoare la 94,15 dolari. Procentul returnării nu a scăzut, ci a crescut, în fapt, la 72%, în medie.
Necinstea pare a nu stimulată de valoarea câştigului potenţial din furt, acest lucru contrazicând părerea generală conform căreia omul ar fi motivat în astfel de acţiuni de interesul material. Pentru echipa de cercetători, două motivaţii fundamentale sunt implicate: altruismul şi imaginea de sine, teama de a fi considerat hoţ. Când oamenii pot profita foarte mult de pe urma unui comportament necinstit, dorinţa lor de a trişa creşte, însă totodată creşte şi costul psihologic de a se vedea pe sine drept hoţ, iar uneori aceasta domină.
Estimări înainte de experiment (SUA)
299 de persoane din SUA au fost solicitate pentru a face predicţii privind rata returnării portofelelor, pentru cele trei situaţii: portofele fără bani, cu 13,45 dolari şi cu 94,15 dolari.
De asemenea, 279 de economişti au fost solicitaţi să facă aceleaşi predicţii. Mai puţin de unul din trei a prezis corect rezultatul, arătând că şi experţii au o viziune pesimistă despre ceea ce îi motivează pe oameni.
În imaginea de mai jos puteţi vedea diferenţele dintre ce au spus cele două grupuri de persoane, simpli cetăţeni şi economişti, în comparaţie cu rezultatele reale.
Textul complet al studiului poate fi citit aici.
