Psihoterapia e remarcabil de eficientă. Oricare psihoterapie? Și de la această inocentă întrebare aprindem fitilul. Studenții bine pregătiți cunosc controversa cu pasărea Dodo1. Poate nu contează atât de mult această întrebare, cât o alta. Cât contează personalitatea terapeutului?
Profesorul Bruce E. Wampold (fost matematician) trece în revistă paisprezece calități și acțiuni ale unui terapeut eficient într-o lucrare pe care o poți achiziționa în format video. Există online și în format .pdf, dar îți rămâne să-l cauți, pe principiul ”cine-i curios, va depune și un pic de efort”.
Cele paisprezece calități și acțiuni ale terapeutului eficient sunt bazate pe teorie și dovezi științifice. Ele pot îndruma terapeuții spre o continuă îmbunătățire.
O psihoterapie e bazată în principal pe conversație. Frumoasă meserie, nu crezi? Să conversezi și să fii plătit pentru asta. Poate părea chiar suspect pentru aceia mai circumspecți. Cu ce e diferită conversația unui terapeut de ale noastre, cele de zi cu zi?
Un terapeut eficient (sau care vrea să devină meseriaș) are un set de abilități interpersonale sofisticate. Iată care sunt ele, conform lucrării lui Bruce Wampold și unor precizări ale mele:
1. Fluență verbală – să te poți exprima cu claritate și precizie conceptuală. Dăncileza nu are ce căuta aici, la fel și exprimarea prolixă și alambicată sau ”plastică” după vorba lui Daea, prietenul cormoranilor care fac baie în piscină.
2. Percepție/sensibilitate interpersonală – să dispui de intuiție psihologică, de preferat în baza unor teorii psihologice fundamentate științific.
3. Suplețe emoțională și expresivitate. Un terapeut manifestă un nivel înalt de acceptare (versus evitare) vizavi de propriile emoții și este expresiv, adică poate comunica nonverbal și verbal un registru larg de emoții. Vrei să renunți la imaginea prototipică a terapeutului sobru și autoritar?
4. Căldură și acceptare. Dacă ești o fire precum caloriferul meu dintr-un apartament din cartierul Dr. Taberei și nu te poți abține de la discursuri critice și moralizatoare, mai bine te apuci de altceva. Păi da, trebuie să te abții și să nu faci prescrieri (”cum ar trebui”) în baza propriei grile valorice.
5. Empatie, mai exact, să comunici empatic, adică să poți înțelege emoțiile, să asculți cu atenție și activ prin întrebări, ca să poți înțelege cât mai clar perspectiva omului din fața ta.
6. Focalizarea pe un altul. Cred că vine cu vârsta și practica deliberată. Nu mai aduci de la tine material, ci lucrezi cât mai mult cu experiența psihologică a altei persoane.
Mai urmează alte treisprezece calități și acțiuni.
Și să închei cu o afirmație scandaloasă. Eficiența unor zeci de ore de analiză personală pe care ar trebui să le facă un terapeut e exagerată. În lista profesorului Wampold nu apare nimic de acest fel (sîc!).
∗∗∗
1 “Verdictul păsării Dodo” este o expresie utilizată în evaluarea diferitelor tehnici de psihoterapie.
În cartea “Alice în ţara minunilor” la un moment dat o serie de personaje ajung să cadă în lac. Pentru a le usca, pasărea Dodo organizează un concurs: toată lumea trebuie să alerge în jurul lacului până se usucă. Nimeni nu cronometra. Când pasărea Dodo a fost întrebată cine a câştigat, pasărea a spus: “Toată lumea a câştigat şi toţi trebuie să primească premii”.
Saul Rozenzweig (1936) a numit această frază “verdictul păsării Dodo” şi de atunci a fost folosită cu referire la factorii comuni în psihoterapie (tehnicile psihoterapeutice specifice aplicate în diverse şcoli şi orientări din psihoterapie au o eficacitate limitată, efectul pozitiv al psihoterapiei fiind datorat acelor factori pe care toate orientările psihoterapeutice îi au în comun, şi în primul rând relaţia terapeutică).
Sursa: www.psihoterapia.eu/verdictul-pasarii-dodo
Articol preluat de pe blogul SasSeramis, cu acordul autorului.
