5 descoperiri ştiinţifice cu care nu ştim ce să facem
În fiecare zi, oamenii de ştiinţă fac descoperiri care schimbă modul în care trăim. Dar, uneori, doar uneori, rezultatele obţinute sunt atât de extraordinare sau de neaşteptate, încât pur şi simplu nu ştim ce să facem cu ele. În cele ce urmează puteţi regăsi cinci dintre cele mai enigmatice astfel de rezultate.
Neutrinii ar putea fi folosiţi pentru a depista testele nucleare
Neutrinii, cele mai misterioase particule din modelului standard al fizicii particulelor elementare, ar putea să fie folosiţi pentru a-i „vâna” pe cei care vor să construiască o bombă nucleară pe bază de plutoniu. O idee originală, care însă ar putea funcţiona mult mai bine decât alte metode folosite în prezent.
Aniversare Big Bang: şase mistere cosmice
În 1964, o pereche de ingineri de la Bell Labs în New Jersey încercau să construiască o antenă mai bună şi au sfârşit prin a descoperi originile Universului. După ce au eliminat zgomotele oraşului, bombele nucleare şi găinaţul porumbeilor*, Arno Penzias and Robert Wilson au susţinut că pârâitul radio ciudat ce apărea în înregistrările lor erau primul semnal confirmat al radiaţiei cosmice de fond (CMB - cosmic microwave background).
Energia stelelor în laborator. Progrese privind fuziunea nucleară
Cercetătorii de la Lawrence Livermore National Laboratory au reuşit pentru prima dată să obţină în procesele de fuziune pe care le studiază în laborator mai multă energie decât cea consumată pentru producerea acestor procese. Este un pas extrem de important, care ne dă speranţa de a putea folosi în viitor tipul de energie care alimentează stelele.
Ce intenţionează să facă NASA cu D-Wave?
În 2013, NASA, în parteneriat cu Google, a achiziţionat cel mai puternic calculator cuantic din lume. Dar în ce scop doreşte agenţia spaţială să utilizeze un dispozitiv având un potenţial atât de revoluţionar? Am vorbit cu unul dintre cercetătorii lor importanţi pentru a afla un răspuns la această întrebare.
NASA observă "suflul" unei explozii cosmice în detalii unice
În data de 27 aprilie 2013 o explozie de lumină ce a provenit de la o stea aflată la finalul vieţii, aflată într-o galaxie îndepărtată, a atras atenţia astronomilor din întreaga lume. Explozia de raze gama denumită GRB 130427A reprezintă unul dintre cele mai luminoase evenimente de acest gen observate vreodată.
IceCube şi prima detecţie de neutrini de mare energie provenind din cosmos
La 21 noiembrie 2013, la aproape 25 de ani de la formularea ideii care a stat la baza metodei de detecţie a neutrinilor prin gheaţă, echipa IceCube a anunţat observarea a 28 de evenimente în care au fost implicate particule având o foarte mare energie.
Cum se modifică ceea ce te face fericit odată cu vârsta
"Noi suntem suma tuturor momentelor vieţii, tot ce este al nostru se află în ele", Thomas Wolfe. Odată cu înaintarea în vârstă, constată un nou studiu, oamenii obţin mai multă plăcere din experienţele de zi cu zi, în timp ce persoanele mai tinere se autodefinesc mai mult prin experienţele extraordinare.
De ce materialismul provoacă nefericire
Materialismul este un cuvânt urât. El are, de asemenea, conotaţii negative în psihologie. Studiile arată în mod constant că persoanele care sunt de acord cu afirmaţii precum "îmi voi cumpăra lucruri doar pentru că mi le doresc", tind să fie: mai puţin mulţumite de viaţă, mai puţin fericite, mai vulnerabile la depresie, mai susceptibile de a fi paranoice şi mai susceptibile de a fi narcisiste.
Ce ne face fericiţi?
Fericirea, după părerea psihologilor, este legată de activităţile normale de zi cu zi, dar intuim noi ce strategii anume ne sporesc fericirea? Pentru a afla dacă studenţii au o reprezentare adecvată asupra acestui lucru, Tkaci şi Lyubomirsky (2006) au chestionat un număr de 500 de studenţi cu privire la strategiile folosite de ei pentru a-şi spori fericirea.
Pământul este suficient de pregătit pentru următorul asteroid
Următoarea lovitură "în stil rusesc" a unui meteor ar putea veni ca o surpriză totală şi poate că asta este OK. Un studiu pe tema unui sistem de avertizare timpurie (a unui potenţial impact) a descoperit că el va rata mai mult de jumătate dintre stâncile venite din spaţiu de dimensiunea celei care a explodat deasupra Celeabinskului, în Rusia, cu un an în urmă. Însă şansele ca un asemenea meteor să aibă un impact periculos sunt atât de mici, încât dezvoltarea unor sisteme capabile a repera toate avertismentele nu merită efortul financiar.
Tainele arheologiei stelare
Astronoma Anna Frebel face parte din echipa care a făcut cunoscută descoperirea în această săptămână a unei stele care este aproape la fel de veche ca şi Universul – folosind tehnici asemănătoare celor din arheologia tradiţională. Lisa Grossman s-a întâlnit cu ea la Massachusetts Institute of Technology pentru a o întreba despre toate acestea.
O nouă teorie explică temperatura ridicată din coroana solară
Astronomii au numeroase întrebări în legătură cu două teorii de lucru ce au ca subiect o enigmă despre Soare care persistă de zeci de ani: de ce este corona Soarelui (atmosfera de dincolo de cromosfera solară) atât de fierbinte?
Încălzirea ce a început din anii '50 a fost parţial provocată de către El Niño

Modelele computerizate ale dr. Roy Spencer arată că fenomenul El Niño, care are o tendinţă naturală de a deveni mai puternic şi mai cald, ar putea fi responsabil pentru o parte substanţială din încălzirea globală din ultimii 50 de ani. Credit imagine: UAH.
Tendinţa naturală prin care fenomenul El Niño din Oceanul Pacific devine mai puternic şi mai cald ar putea fi responsabilă pentru o parte substanţială din încălzirea globală care a fost înregistrată în ultimii 50 de ani, în conformitate cu o nouă cercetare efectuată de către University of Alabama din Huntsville (UAH).
Din ce sunt formate misterioasele jeturi ale găurilor negre?
O echipă internaţională de astronomi a răspuns la o întrebare în legătură cu jeturile enigmatice emise de găurile negre, la care de mult timp se aşteaptă un răspuns, cu ocazia unei lucrări de cercetare publicată în revista de prestigiu Nature.
10 studii din psihologie pe care orice îndrăgostit trebuie să le cunoască
"Dragostea nu înseamnă a privi unul spre celălalt, ci a privi amândoi în aceeaşi direcţie" - Antoine de Saint - Exupéry. Din momentul atracţiei iniţiale până la anii bătrâneţii împărtăşite, toţi partenerii care se iubesc ar trebui să aibă cunoştinţă de 10 studii psihologice care au analizat soliditatea relaţiilor.
Fericirea durabilă: de ce este importantă fericirea de zi cu zi
Faptul că toţi vrem să fim fericiţi, dar atât de puţini dintre noi par să ştie exact de unde vine fericirea, este unul din marile paradoxuri ale vieţii. Despre fericire se spun multe lucruri diferite, ea poate conţine tot felul de componente, poate să fie rezultatul strădaniilor de lungă durată pe parcursul vieţii sau chiar să apară fără niciun efort, dar cei mai mulţi dintre noi sunt în căutarea realizării acestui obiectiv evaziv.
Cum accesăm Windows fără a şti parola? Cum ne putem proteja de aşa ceva?
Dacă încercaţi să accesaţi un calculator care rulează sistemul de operare Windows, dar aţi uitat parola de acces sau dacă aveţi un plan mai sinistru, există câteva opţiuni care vă pot ajuta în acest sens. În cele ce urmează vă voi arăta cum puteţi accesa un sistem de operare Windows dacă nu cunoaşteţi parola de acces şi cum puteţi să vă protejaţi propriul computer de o astfel de acţiune neautorizată.
Fumaţi, cafea beţi şi Parkinson n-o să aveţi
Efectele benefice ale consumului de cafea au fost prezentate în mai multe studii (vezi aici şi aici), dar despre fumat nu am auzit decât de efectul nociv asupra sănătăţii. Se pare că acesta ar avea un rol protector în ceea ce priveşte incidenţa bolii Parkinson.
Experienţele din preajma morţii, mai reale decât realitatea?
Cercetătorii de la Universitatea din Liège au demonstrat că mecanismele fiziologice declanşate în timpul experienţelor din preajma morţii (EPM) duc la o percepţie mai vie, nu doar a evenimentelor imaginate din trecutul unui individ, ci, de asemenea, a evenimentelor reale care au avut loc în viaţa sa.
Enigma stelelor masive
Stelele, misterioase şi îndepărtate, ne pun în faţa unor secrete care aşteaptă încă să fie descifrate. Printre aceste „secrete”, la loc de cinste este şi modul în care iau naştere stelele cu masă mult mai mare decât cea a Soarelui. Cum este oare posibil ca în galaxia noastră să existe stele cu masă de circa 8 ori mai mare decât a Soarelui?
