Europa are cea mai mare pondere a diabetului zaharat de tip 1 la nivel mondial. Cazurile de diabet zaharat vor crește în anii umători în UE
Într-un an, Europa cheltuiește mai mult pentru diabet decât pentru războiul din Ucraina. Tsunamiul diabetului este o criză de sănătate publică care amenință să copleșească sistemele de sănătate și progresul economic, avertizează experții în sănătate.
Europa a cheltuit anul trecut pentru diabet mai mult decât toate fondurile Uniunii Europene (UE) donate Ucrainei de la invazia rusă.
Prevalența diabetului, în special a diabetului zaharat de tip 2, care poate fi prevenit în mare măsură, crește într-un ritm alarmant, determinată de factori precum obezitatea și îmbătrânirea populației. Costul anual al diabetului în Europa limitează creșterea economică europeană, scrie Euractiv, informează 360medical.ro.
De ce nu inteligența artificială generativă (tip ChatGPT), ci inteligența artificială predictivă va schimba într-adevăr lumea
Este inteligența artificială generativă, precum ChatGTP (vezi aici cum funcționează), ceea ce așteptăm de la domeniul IA? Titlurile de presă o prezintă ca pe un panaceu, dar, în mare parte, este doar o exagerare. Cel puțin așa crede Eric Siegel, „veteran” al industriei inteligenței artificiale, cu 30 de ani de experiență.
Inteligența artificială generativă poate fi impresionantă și poate eficientiza multe sarcini, dar nu va conduce lumea așa cum ni s-a promis.
Eric Siegel susține că, în fapt, inteligența artificială predictivă deține de fapt întregul potențial transformator care ni s-a garantat odată cu IA generativă și modelele de limbaj mari (LLM), care au devenit tot mai populare. În timp ce IA generativă funcționează la un nivel scăzut de detaliu și nu poate fi de încredere în totalitate, IA predictivă este complet autonomă și poate fi implementată într-o gamă largă de industrii.
10 mituri despre motivație
Motivația este acea energie necesară pentru a ne angaja și a persista în anumite activități. Dar domeniul motivației este „infectat” de multiple mituri.
Ai deficiență de fier? Iată ce suplimente funcționează cel mai bine și cum ar trebui să le iei
Deficiența de fier este frecventă și slăbește organismul, afectând în special femeile. O treime dintre femeile aflate în perioada premenopauzală au un nivel scăzut de fier, comparativ cu doar 5% dintre bărbați*.
Adolescentele, femeile care fac multă mișcare și cele însărcinate sunt cele mai afectate.
Organismul are nevoie de fier pentru a produce globule roșii și pentru a sprijini producția de energie, sistemul imunitar și funcția cognitivă.
Dacă nivelul de fier este scăzut, simptomele pot include oboseală, slăbiciune, dificultăți de respirație, dureri de cap, bătăi neregulate ale inimii și concentrare redusă.
Apa-deșeu rezultată în urma extragerii uleiului de măsline extravirgin conține mai mulți polifenoli decât uleiul în sine
Uleiul de măsline – descris ca „aur lichid” în Iliada lui Homer – este renumit pentru beneficiile sale pentru sănătate. Nu doar că are un gust bun, dar are proprietăți antiinflamatoare, este benefic pentru sistemul digestiv, favorizează sănătatea inimii și ne poate ajuta să trăim mai mult.
Un articol recent din The Guardian aduce în prim-plan o descoperire surprinzătoare: apa uzată rezultată din producția de ulei de măsline ar putea fi un nou superaliment. Ceea ce până acum era considerat deșeu este, de fapt, o sursă bogată de polifenoli, antioxidanți care au un impact pozitiv asupra sănătății.
Previne consumul de ulei de măsline mahmureala?
Uleiul de măsline este intens promovat în ultimii ani ca un remediu pentru nenumărate probleme de sănătate ori ca promotor al longevității. A venit rândul rezolvării problemei mahmurelii...
De ce prostiile și tragediile ne captează atenția și tindem să le diseminăm pe Internet
Devenim atenți la ce generează emoții. Cu cât sunt mai puternice emoțiile generate, cu atât mai mare atenția și cu atât mai memorabile secvențele care au generat emoțiile.
Putem fi critici cu privire la cum arată site-urile de știri ori rețelele sociale, cu privire la conținutul frivol și senzaționalist, dar, conștient sau nu, creatorii de conținut de orice fel exploatează psihologia umană.
TikTokul, de exemplu, pare a avea algoritmul perfect și conținutul perfect pentru a fi o rețea socială de succes, pentru că promovează înainte de orice postările cu un ridicat conținut emoțional. Iar emoțiile sunt ceea ce ne captează și direcționează atenția.
Pe scurt, oricine publică un material își dorește atenție, pe cât posibil de la începutul până la finalul respectivului material.
„Noutatea în sine joacă rolul de recompensă pentru om”, plus alte idei selectate de Robert Henderson
Robert Henderson este un autor american care este creditat cu inventarea conceptului de „idee de lux” (eng. luxury belief). Am scris un articol despre acest concept și modul în care se materializează într-un articol recent, pe care-l puteți citi aici.
Henderson este un pasionat cititor de literatură de specialitate din domeniul psihologiei (articole și cărți). Cele mai interesante idei pe care le identifică pe timpul lecturilor le publică pe contul său de X/ Twitter.
Trei dificultăți în punerea/ omiterea virgulei
1. Introducerea virgulei după adverbe sau locuțiuni adverbiale de mod explicative.
Greșit: „Adică, existența bisericuțelor în cadrul clasei”.
Corect: „Adică existența bisericuțelor în cadrul clasei”.
Greșit: „Am clarificat. Și anume, că totul a fost o eroare”.
Corect: „Am clarificat. Și anume că totul a fost o eroare”.
De ce dezvoltă atât de mulți oameni alergii și astm?
Simptomele asociate alergiilor sunt generate de reacțiile greșite ale sistemului imunitar, care, în loc să caute și identifice microbi, este în căutare de particule de polen sau substanțe de pe pielea pisicilor.
Noam Chomsky: falsa promisiune a ChatGPT
Într-un articol apărut acum circa un an, Noam Chomsky, una dintre cele mai strălucite minți ale planetei, vorbește despre diferențele fundamentale dintre mintea umană și aplicațiile de inteligență artificială de tip ChatGPT.
Psihologia mulțimilor: 10 lecții despre cum ne comportăm în grup
Psihologia mulțimilor este un domeniu vast și complex. Probabil unul dintre cei cunoscuți autori este Gustave Le Bon, autor al lucrării clasice „Psihologia mulțimilor”; dar, desigur, sunt mulți alți psihologi contemporani care au abordat comportamentul colectiv, dinamica de grup și influențele sociale. Cele mai recente cercetări pun un accent mai mare pe neuroștiințe, comportament social și psihologia socială aplicată.
Iată 10 dintre cele mai importante concepte/ învățăminte despre psihologia mulțimilor, bazate pe contribuțiile autorilor contemporani și clasici:
Ce poți face pentru a te proteja de infecțiile nosocomiale?
Candida auris - ciupercă ce se răspândește foarte rapid în spitale
Infecțiile nosocomiale sunt acele infecții care sunt asociate cu asistența medicală și care se manifestă pe timpul spitalizării sau la scurt timp după eliberarea din spital.
Cei care suferă de aceste infecții sunt, de regulă, cei care au deja un sistem imunitar slăbit. Cum cei care ajung la spital, de regulă, sunt destul de bolnavi, una dintre consecințe este, desigur, că aceștia au și un sistem imun deteriorat.
Microbii care sunt specifici infecțiilor nosocomiale au un anumit profil, în sensul că se referă, de regulă, la bacterii care sunt rezistente la majoritatea tipurilor de antibiotice.
Încălzirea globală poate declanșa modificări profunde ale naturii, imposibil de contracarat
Încălzirea globală, în sine, nu este singura noastră preocupare, pe termen mediu și lung.
Cu fiecare gram suplimentar de CO2 în atmosferă, crește probabilitatea declanșării unor evenimente critice la nivel planetar. Cu cât amânăm mai mult reducerea emisiilor, cu atât ne aventurăm mai adânc într-un teritoriu periculos, necunoscut.
NYTimes a publicat recent un articol în care vorbește despre cum încălzirea globală duce planeta către modificări colosale, care ar putea schimba fundamental diverse sisteme terestre, cu efecte devastatoare asupra omenirii și a altor animale. Iată principalele idei din articol.
Noi, oamenii, modificăm clima Pământului treptat și avem veri mai fierbinți, furtuni mai intense și incendii de vegetație mai violente.
Este însă posibil să schimbăm clima într-un mod și mai dramatic. În ultimele două decenii, oamenii de știință au tras semnale de alarmă cu privire la mari sisteme din lumea naturală care, din cauza încălzirii provocate de emisiile de carbon, ar putea fi împinse spre colaps.
Aceste sisteme sunt atât de mari, încât pot rămâne într-o oarecare măsură echilibrate chiar și pe măsură ce temperaturile cresc. Dar doar până la un punct.
Ce este „problema dificilă” a conștiinței?
Ne putem imagina următoarea situație: oamenii de știință dețin toate informațiile despre structura creierului, despre modul în care neuronii funcționează și interacționează.
Mai mult, cercetătorii cunosc totul despre activitatea creierului atunci când acesta percepe, de exemplu, o culoare (în ce constă activitatea neuronilor, ce substanțe chimice sunt eliberate etc.).
De ce evoluția noastră biologică este relativ lentă în raport cu cea culturală și care sunt consecințele
Viața umană s-a schimbat atât de mult în timpurile moderne. Dacă cineva care a trăit în anul 1800 s-ar putea „parașuta” în zilele noastre, ar fi o experiență derutantă din multe puncte de vedere. Fie că e vorba despre cum ne producem hrana, cum ne asigurăm transportul, energia, cum tratăm bolile, medicina în general, există o transformare enormă în modul în care trăim.
Viețile noastre s-au schimbat mult datorită faptului că am câștigat control asupra naturii. Dacă ne gândim la natură, vulnerabilitatea în fața acesteia, care include lucruri precum seceta și foametea, care afectează abundența culturilor și a apei, bolile infecțioase, animalele sălbatice etc., aproape totul s-a schimbat pentru majoritatea oamenilor de pe planetă. Și asta a schimbat fundamental calitatea și durata vieții.
Leonard Hayflick și descoperirea limitei celulare. De ce nu putem fi veșnic tineri
Leonard Hayflick este unul dintre cei mai influenți biologi ai secolului XX, cunoscut pentru faptul că a schimbat radical înțelegerea noastră despre celulele umane și îmbătrânire. Hayflick a demonstrat, pentru prima dată, că celulele umane nu sunt nemuritoare, contrazicând teoriile anterioare. Contribuțiile sale nu se limitează doar la acest domeniu; de-a lungul carierei sale, a contribuit în mod esențial în microbiologie, studiul cancerului și gerontologie.
Descoperirea sa fundamentală este cunoscută sub numele de „Limita Hayflick”, și vom vorbi imediat despre ce înseamnă această limită, precum și despre implicațiile acestei limite pentru industria modernă a longevității și medicina anti-îmbătrânire.
Organismul uman trece prin două perioade de îmbătrânire rapidă, la 44 și 60 de ani
„Analiza a relevat modele neliniare consistente în markerii moleculari ai îmbătrânirii, cu o dereglare semnificativă apărând în două perioade majore, în jurul vârstelor de 44 și 60 de ani (vârstă cronologică). De asemenea, au fost identificate molecule distincte și căi funcționale asociate acestor perioade (reglarea sistemului imunitar și metabolismul carbohidraților) care se modifică în jurul vârstei de 60 de ani, precum și modificări asociate cu sănătatea cardiovasculară și cu metabolismul lipidelor și al alcoolului în perioada de tranziție din jurul vârstei de 40 de ani.
În ansamblu, această cercetare demonstrează că funcțiile și riscurile bolilor asociate îmbătrânirii se schimbă într-un mod neliniar pe parcursul vieții umane și oferă informații noi cu privire la căile moleculare și biologice implicate în aceste schimbări.” Nature.
Dacă v-ați simțit vreodată ca și cum totul în corp se destramă rapid, s-ar putea să nu fie doar imaginația dumneavoastră. Un nou studiu al cercetătorilor de la Facultatea de medicină a Universității Stanford arată că multe dintre moleculele și microorganismele din corpul uman înregistrează o creștere sau o scădere „dramatică” între 40 și 60 de ani.
Cercetătorii au evaluat mai multe mii de molecule diferite la persoane cu vârste cuprinse între 25 și 75 de ani, precum și microbiomul acestora (bacteriile, virusurile și ciupercile care trăiesc în organismul uman și pe piele) și au constatat că abundența majorității moleculelor și a microbilor nu se modifică în mod gradat, informează 360medical.ro.
Cum vindecă organismul o rană. O explicație de detaliu
În viața de zi cu zi, accidentele minore sunt inevitabile. Probabil te-ai împiedicat vreodată de o piatră, ți-ai rănit un deget de la picior, ai avut o sângerare ușoară și poate o unghie retezată. În acele momente, în corpul tău se declanșează o serie impresionantă de procese biologice complexe, care au ca scop repararea țesuturilor afectate și revenirea la normal.
În acest articol vom explora în detaliu ce se întâmplă în organism atunci când acesta suferă o rănire minoră, folosind exemplul unei lovituri la degetul de la picior, cu retezarea unghiei și o rănire localizată.
Bacteriofagii: universul ascuns din intestinele tale
Interiorul corpului uman este plin de virusuri care infectează bacteriile. Ce fac ele acolo?
Virusuri numite bacteriofagi infectează bacteriile intestinale, injectând în acestea material genetic, noi generații de virusuri rezultând în urma acestui proces. Dar bacteriofagii și bacteriile pot trăi și în armonie.
Probabil ai auzit de microbiom — mulțimea de bacterii și alte forme minuscule de viață care trăiesc în intestinele noastre. Ei bine, pe lângă aceste bacteriile sunt și virusuri, care există în și în jurul bacteriilor, cu consecințe importante atât pentru ele, cât și pentru noi.
Este timpul să facem cunoștință cu bacteriofagii.
