Când corpul tău luptă împotriva unei infecții, faci febră. Dacă ai artrită, te vor durea articulațiile. Dacă o albină te înțeapă în mână, locul înțepăturii se va umfla și va deveni tare. Toate acestea sunt manifestări ale inflamației.
Deși inflamația este de obicei asociată cu durerea care însoțește o rană sau cu numeroasele boli pe care le poate provoca, este o parte importantă a răspunsului imunitar normal. Problemele apar atunci când această funcție, în mod obișnuit utilă, are manifestări dincolo de cele normale.
Suntem doi imunologi care studiază modul în care sistemul imunitar reacționează în timpul infecțiilor, vaccinării și bolilor autoimune (în care organismul se atacă pe sine).
Ce este inflamația?
În general, termenul de inflamație se referă la toate activitățile sistemului imunitar care au loc în cazul în care organismul încearcă să lupte împotriva infecțiilor potențiale sau reale, să elimine moleculele toxice sau să se recupereze după leziuni fizice.
Există cinci semne clasice ale inflamației acute: căldură, durere, roșeață, umflare și pierderea funcției. O inflamație redusă poate să nu producă simptome vizibile, dar procesul celular de bază este același.
Să luăm cazul unei înțepături de albină. Sistemul imunitar este ca o unitate militară cu o gamă largă de instrumente în arsenalul său. După ce detectează toxinele, bacteriile și efectele fizice rezultate în urma înțepăturii, sistemul imunitar trimite diferite tipuri de celule imune la locul înțepăturii. Acestea includ celule T, celule B, macrofage și neutrofile, printre alte celule.
Celulele B produc anticorpi. Acei anticorpi pot ucide orice bacterie din rană și pot neutraliza toxinele din înțepătură. Macrofagele și neutrofilele înghit bacteriile și le distrug. Celulele T nu produc anticorpi, dar ucid orice celulă infectată cu viruși pentru a preveni răspândirea virală.
În plus, aceste celule imunitare produc sute de tipuri de molecule numite citokine, care ajută la combaterea amenințărilor și la repararea daunelor aduse organismului. Dar la fel cu situația unui atac militar, inflamația vine cu daune colaterale.
Mediatorii (citokinele) care ajută la uciderea bacteriilor, ucid și unele celule sănătoase. Alte molecule mediatoare similare afectează vasele de sânge, acestea devenind permeabile, ceea ce duce la acumularea de lichid și afluxul mai multor celule imunitare.
Aceste daune colaterale sunt motivul pentru care dezvoltați umflături, roșeață și durere în jurul unei înțepături de albină sau după vaccinarea împotriva gripei. Odată ce sistemul imunitar elimină o infecție sau un invadator străin, fie că este toxina dintr-o înțepătură de albină sau o substanță chimică din mediu, diferite procese din cadrul răspunsului inflamator preiau controlul și ajută la repararea țesutului deteriorat.
După câteva zile, corpul tău va neutraliza otrava de la înțepătură, va elimina orice bacterie care a pătruns înăuntru și va vindeca orice țesut care a fost afectat.
Inflamația poate fi cauză a unor boli
Inflamația este o sabie cu două tăișuri. Este esențială pentru combaterea infecțiilor și repararea țesutului deteriorat, dar atunci când inflamația apare din motive greșite sau devine cronică (de lungă durată), daunele pe care le provoacă pot fi serioase.
Alergiile, de exemplu, apar atunci când sistemul imunitar recunoaște în mod eronat substanțele inofensive – cum ar fi arahidele sau polenul – ca fiind periculoase. Prejudiciul poate fi minor, cum ar fi mâncărimea pielii, sau unul periculos dacă se blochează gâtul (iar persoana nu mai poate respira / înghiți).
Inflamația cronică afectează țesuturile în timp și poate duce la multe tulburări clinice neinfecțioase, inclusiv boli cardiovasculare, tulburări neurodegenerative, obezitate, diabet și unele tipuri de cancer.
Sistemul imunitar poate uneori să confunda propriile organe și țesuturi cu invadatori, ceea ce duce la inflamație în întregul corp sau în anumite zone. Această inflamație auto-țintită este cea care provoacă simptomele bolilor autoimune, cum ar fi lupusul și artrita.
O altă cauză a inflamației cronice pe care cercetătorii o studiază în prezent se referă la defectele mecanismelor care reduc inflamația după ce organismul elimină o infecție.
În timp ce inflamația are loc în cea mai mare parte la nivel celular în organism, este departe de a fi un mecanism simplu care are loc în mod independent. S-a demonstrat că stresul, nutriția, precum și factorii genetici și de mediu au un rol în reglarea inflamației.
Mai sunt multe de învățat despre ceea ce duce la forme nocive ale inflamație, dar o dietă sănătoasă și evitarea stresului pot contribui în mare măsură la menținerea echilibrului delicat între un răspuns imunitar puternic și inflamația cronică periculoasă.
→ Pentru un articol de detaliu, citește și: Inflamația pe înțelesul tuturor
Traducere și adaptare după What is inflamation (publicat sub licență CC BY-ND 4.0)
Credit imagine depositphotos.com
